Libra Bank: Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri a ajuns o frână pentru sistemul bancar şi IMM-uri

"Băncile vor de la un fond criterii clare de garantare, timpi maximali de răspuns şi plata imediată a cererilor de despăgubire. În momentul în care un credit este în default, iar eu ca bancă sunt cu plata comisioanelor la zi, am pretenţia să-mi dea banii. Niciuna dintre aceste trei condiţii nu mai funcţionează în prezent. În opinia mea, e o frână. De la misiunea de a revigora creditarea în perioadă de criză, de a sprijini micile afaceri ale antreprenorilor români, acum e o frână", a declarat Bituleanu pentru MEDIAFAX.

Preşedintele Libra spune că nu se mai cunosc "regulile jocului", răspunsurile nu mai vin la timp din partea Fondului, iar despăgubirile nu se acordă, situaţia schimbându-se începând din acest an.

Potrivit lui Bituleanu, în discuţiile avute cu reprezentanţii FNGCIMM în urmă cu trei luni despre problemele invocate, aceştia au explicat că vor să regândească schemele de garantare pe un alt concept, întrucât Fondul a avut produse prea permisive, şi că intenţionează să excludă anumite domenii de activitate din sfera garanţiilor, să lucreze mai mult cu credite în rate decât cu linii de credit, precum şi să reducă plafonul de 2 milioane lei în cadrul căruia acordă garanţii fără analiză detaliată.

"Am fost perfect de acord şi am înţeles raţionamentul, numai că lucrurile nu s-au întâmplat, doar s-au afirmat. În momentul de faţă, Fondul de Garantare este ca un ceas prost, pe care mai bine nu-l ai. Este o frână. Noi acum nu mai lucrăm cu Fondul, nu mai trimitem dosare pentru garanţii", a afirmat preşedintele instituţiei de credit, care a punctat că şi alte bănci au astfel de probleme, ajungându-se la un blocaj la nivel de sistem.

Bituleanu a explicat că Fondul are un produs de garantare încadrat într-un plafon de 2 milioane de lei, pentru care verifică sumar situaţia clientului, mizând pe analiza băncii privind performanţa financiară, şi un altul de garanţii peste acest plafon, în cazul căruia realizează o analiză detaliată a clientului în paralel cu banca, putând să aprobe sau să respingă garantarea proiectului.

Din punct de vedere al riscului, Fondul percepe băncilor comisioanele în funcţie de şapte trepte de performanţă, în funcţie de gradul de default al clienţilor garantaţi şi de cel al cererilor de despăgubire, comisioanele fiind suportate în final de către debitori.

Bituleanu a precizat că Libra se află pe prima treaptă în relaţia cu Fondul, cu cel mai mic comision perceput.

Banca are 274 de IMM-uri cu credite garantate integral sau parţial de FNGCIMM. Din totalul acestora, Libra a trimis Fondului solicitări de despăgubire pentru zece dosare, dintre care pentru cinci s-a depăşit deja termenul de 90 de zile în care trebuia efectuată plata, fără un răspuns din partea FNGCIMM.

"Dacă Fondul de Garantare nu ne despăgubeşte pe noi, care suntem în zona cu cel mai mic risc şi am plătit mai multe comisioane decât am cerut despăgubiri, ce sens mai are să continuăm?! Dar îmi pare rău, pentru că este un instrument extrem de util şi mi-aş dori să funcţioneze", spune Bituleanu.

El apreciază că principala cauză a blocajului despăgubirilor o reprezintă teama celor care analizează dosarul de despăgubire şi aprobă plata de a fi traşi la răspundere personal.

Libra Internet Bank va acţiona FNGCIMM în instanţă pentru recuperarea acestor sume, care se ridică la 2,8 milioane de lei, reprezentând 1,56% din totalul garanţiilor aflate în sold, de 180 milioane lei.

Pe de altă parte, Bituleanu propune o soluţie pentru rezolvarea problemelor şi pentru o mai bună funcţionare a instrumentelor de garantare oferite de stat. El consideră că este nevoie de un proiect guvernamental prin care FNGCIMM să fie împărţit în 3-4 fonduri pentru IMM-uri pe linii strategice ale Guvernului.

"De exemplu, vreau să mă axez pe construcţii, pe producţie sau pe comerţ, simplificând foarte mult lucrurile. Pot să fac trei fonduri de garantare, unul pentru fiecare domeniu. Astfel, specializez oamenii din fondurile de garantare pe fiecare direcţie şi capătă o opinie privind riscul şi business-ul din ce în ce mai performantă, ceea ce e necesar", spune oficialul Libra.

Pe de altă parte, prin această variantă statul român poate urmări interese strategice.

Dacă Guvernul vrea să dezvolte construcţiile, spre exemplu, poate aloca sume mai mari pentru fondul de garantare adresat IMM-urilor din construcţii, poate cu un comision mai mic pentru a favoriza zona respectivă. Dacă, din contră, ar fi interesat mai puţin de comerţul mic, poate reduce sumele de garantare pe acest segment sau majorează comisioanele de garantare.

"Iată cum statul are câteva pârghii înfiinţând mai multe fonduri de garantare pentru a-şi vedea interesul strategic naţional. Fiind 3-4-5 unităţi de garantare distincte, poţi obţine contra-garantare poate mai uşor pentru că oamenii se specializează şi le pui şi în concurenţă (fondurile - n.r.). Poţi compara performanţa unui fond cu altul, precum şi performanţa managerială. Mi se pare că este o soluţie pe care Ministerul Finanţelor şi cel al Economiei ar trebui s-o dezbată pe larg", a adăugat Bituleanu.

Preşedintele Libra apreciază că măsura statului de înfiinţare a FNGCIMM a fost "excelentă" la începutul crizei, când clienţii băncilor şi-au redus cifrele de afaceri şi marjele de profit, scăzând totodată valoarea garanţiilor pe care o puteau oferi băncilor, în timp ce datoria a rămas aceeaşi, ceea ce a condus la un blocaj în creditare.

"Băncile nu mai puteau să meargă mai departe cu creditarea în acelaşi ritm, din moment ce clienţii lor aveau o cifră de afaceri în scădere, garanţiile în scădere, marjele în scădere, creditul era acolo, ba chiar clienţii doreau suplimentarea în unele cazuri. Pe de altă parte, exista şi un apetit scăzut la risc, nu ştiai ce-ţi rezervă viitorul, nici noi ca bănci, nici antreprenorul, deci blocaj. Înfiinţarea FNGCIMM a fost o măsură salutară, care a ţinut România la suprafaţă în criză, altfel ar fi fost un blocaj total. Şi e păcat să nu funcţioneze în continuare!", a concluzionat Bituleanu.

În primele opt luni au obţinut garanţii de la FNGCIMM 6.200 de IMM-uri, cu o valoare de 1,8 miliarde lei, din care 88% pentru finanţarea capitalului de lucru. Fondul gestiona, la finele lunii august, circa 14.000 contracte de garantare în valoare de 3,4 miliarde lei, care susţin credite acordate IMM-urilor de circa 6 miliarde lei.