Lipsa de credibilitate a testelor de stres efectuate de Irlanda impune noi evaluări în UE

"Din păcate, faptul că testele de stres din Irlanda s-au dovedit necredibile pune sub semnul întrebării celelalte teste de stres. Din acest motiv avem nevoie de o nouă rundă de teste de stres, cu evaluări mai profunde şi control al acţiunilor autorităţilor naţionale", a declarat Lorenzi Bini Smaghi, membru în consiliul Băncii Centrale Europene (BCE).

Liderii UE au convenit la sfârşitul anului trecut să deruleze o nouă evaluare a băncilor din Europa, încercând să recâştige încrederea pieţelor financiare. Testele vor începe în luna februarie.

Autorităţile financiare din Irlanda au derulat anul trecut teste de stres la cele mai mari bănci irlandeze, Bank of Ireland şi Allied Irish Banks, pentru a le pregăti de transferarea creditelor neperformante la o bancă de stat, o aşa-numită "bad bank", creată pentru absorbţia activelor toxice din sistem.

Irlandezii au susţinut că testele derulate pe plan intern sunt mai dure decât cele efectuate în paralel în Uniunea Europeană de Comitetul Autorităţilor Bancare Europene. Cele două bănci irlandeze au primit notă de trecere şi de la autorităţile europene.

"Din punctul nostru de vedere, autorităţile irlandeze au subestimat riscurile legate de activele celor două bănci, iar testele de stres s-au dovedit prea puţin riguroase", a arătat Bini Smaghi.

Guvernul irlandez a încheiat ulterior un acord de finanţare externă de 85 miliarde euro cu FMI şi UE, după pierderi tot mai mari din deprecierea activelor la cele două bănci şi condiţii din ce în ce mai dure de finanţare pentru stat.

Principalele partide de opoziţie din Irlanda au cerut ca unii deţinători de obligaţiuni de la băncile irlandeze să preia o parte din povara pierderilor, însă BCE se opune unei astfel de măsuri, apreciind că ar afecta credibilitatea statului irlandez.

Testele de stres derulate anul trecut în sistemul bancar european au dezvăluit probleme majore la numai şapte bănci din cele 91 verificate în 20 de state. Acestor instituţii de credit li s-a impus majorarea capitalului cu un total de 3,5 miliarde euro, sumă mult mai mică decât anticipau analiştii.