Listarea Fondului Proprietatea nu va fi suficientă pentru a readuce anul viitor bursa la nivelul record din 2007

După nouă ani de creştere, bursa a atins în vara anului 2007 nivelurile maxime istorice. Totuşi, piaţa a fost puternic lovită în 2008 de criza financiară, care ulterior s-a transformat în criză economică mondială. Mulţi investitori străini s-au retras de pe bursa din România, iar presiunea la vânzare a dus preţurile drastic în jos. Atunci indicele general al bursei, BET-C, a căzut de peste trei ori, iar valoarea SIF-urilor s-a prăbuşit de şase ori.

Anul trecut bursa a revenit pe creştere semnificativă, însă ritmul ascendent s-a temperat vizibil în 2010. Dacă anul trecut indicele general al Bursei a avansat cu 37%, în acest an a crescut cu 14%. Totodată, SIF-urile au urcat anul trecut cu 90%, însă în acest an au revenit pe scădere şi au consemnat un recul de aproape 8%.

Astfel, după doi ani de creşteri piaţa abia a revenit la nivelurile din anul 2005. Capitalizarea tuturor companiilor româneşti este de 44,922 miliarde lei, cu 17% peste nivelul de anul trecut, însă de peste două ori mai redusă decât înainte de criză.

Deşi mişcările au fost bruşte în ultimii trei ani, unii dintre investitorii care au cumpărat acţiuni în perioada 2007 - 2008 nu s-au grăbit să vândă, ci şi-au păstrat portofoliile intacte în aşteptarea revenirii pieţelor.

Comparativ cu nivelul maxim din 2007, indicele general al Bursei, BET-C, este la finalul acestui an cu 58% mai jos, iar indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, înregistrează un recul de 52%. Corecţia este mai vizibilă în cazul titlurilor SIF-urilor, care au pierdut în medie 77%.

Brokerii îi sfătuiesc pe investitorii care şi-au conservat portofoliile în ultimii trei ani să se concentreze pe oportunităţile oferite de piaţă în prezent, precum listarea Fondului Proprietatea. Aceasta însă nu va fi de ajuns pentru a readuce piaţa la nivelurile din 2007. Cotarea la bursă a acţiunilor FP, programată pentru 25 ianuarie, trebuie însoţită de vânzarea unor pachete de acţiuni la companiile energetice deţinute de stat, dar şi de listarea unor societăţi private.

"Aş sfătui investitorii să considere pierderea din 2008-2009 drept un cost nerecuperabil şi să se concentreze pe oportunităţile care pot veni de acum înainte", a declarat pentru MEDIAFAX directorul general al Intercapital Invest, Răzvan Paşol.

Şeful Departamentului de Cercetare Pieţe de Capital al BCR, Mihai Iulian Căruntu, crede că după listarea FP lichiditatea zilnică a bursei ar trebui să depăşească 3 milioane euro, în timp ce valoarea free-float-ului va fi mai mare cu circa 50%.

"Listarea va face mult bine pieţei, pentru că va aduce investitori financiari de calibru în urma exerciţiului de marketing făcut de consorţiul de intermediere şi mai ales de Franklin Templeton. Din acest punct de vedere, Fondul Proprietatea ca vehicul de investiţii în economia românească şi mai ales în energie are un profil atractiv care poate fi «vândut» investitorilor străini", a afirmat Căruntu.

Captarea investitorilor străini printr-un program coerent de oferte secundare şi noi listări este principala miză pentru a consolida un segment reprezentativ de investitori străini de portofoliu activ în România.

Totuşi, Paşol atrage atenţia că majoritatea brokerilor şi instituţiilor pieţei de capital aşteaptă miracole de la listarea FP pentru activitatea proprie, deşi aceştia ar trebui să îşi intensifice eforturile să atragă noi emitenţi pentru a completa efectele pozitive ale listării Fondului.

Dacă începutul anului a fost marcat în piaţă de prezenţa speculatorilor, care profitau de orice mică variaţie a preţurilor, în a doua parte a anului interesul acestora s-a redus vizibil din cauza scăderii volatilităţii şi a unei corelări mai puţin fidele a bursei locale cu pieţele externe.

Brokerii spun că un motiv pentru apatia din ultimul semestru a fost modificarea codului fiscal prin impozitarea cu 16% a câştigului pe piaţa de capital indiferent de perioada de deţinere şi plata trimestrială a impozitului. Această modificare i-a îndepărtat pe cei mai mulţi speculatori de pe bursă, astfel că în piaţă au mai rămas foarte puţini investitori.

În aceste condiţii, lichiditatea medie zilnică a BVB a scăzut în al doilea semestru la aproape 14 milioane lei, faţă de 29 milioane lei în primele şase luni. Astfel, rulajul mediu zilnic din acest an a fost de 22 milioane lei. Totodată, valoarea zilnică a tranzacţiilor din ultimul semestru este de aproape patru ori mai redusă decât lichiditatea medie zilnică din 2007, de 55 milioane lei.

Diferenţa mare dintre ultimele şase luni şi anul 2007 este determinată şi de activitatea foarte redusă a investitorilor străini, după ce foarte mulţi au ieşit din piaţă la începutul crizei.

"Cei care fac aceste strategii fiscale au demonstrat încă o dată că le gândesc doar matematic, fără să înţeleagă că de fapt prin aplicarea lor neinspirată se pierde baza de impozitare. Rezultatul a fost un impozit colectat mai mic şi mai multă lume nemulţumită", a afirmat Mihai Chişu, broker la IFB Finwest.

O altă explicaţie pentru apatia pieţei este evoluţia mediocră a României din punct de vedere macroeconomic, în lipsa unor politici ferme de gestionare a crizei, dar şi a unor politici insuficiente de reformă economică şi administrativă în ultimii 20 de ani.

Paşol crede că economia şi bursa au depăşit cele mai grele momente, însă atrage atenţia că recuperarea va fi lentă.

"S-ar putea să mai treacă timp până vom vedea creşteri importante la bursă, însă nu pot estima în acest moment dacă este vorba de 6, 12, 18 luni sau mai mult. Orice scenariu este posibil. Cu cât perioada de stagnare este mai mare, cu atât creşterea care va veni ulterior va fi mai important", a spus Paşol.

Căruntu afirmă că atât timp cât BVB în ansamblu este evaluată aproape de valoarea contabilă, există premise pentru creştere pe termen mediu/lung, întrucât România este o piaţă emergentă din Uniunea Europeană, care ar trebui să îşi îmbunătăţească profilul de risc în 2011.

"Îmbunătăţirea predictibilităţii în ceea ce priveşte înscrierea în condiţiile acordului cu FMI, inclusiv a celui care urmează să fie semnat în 2011, va fi cel mai important barometru pe care investitorii îl vor utiliza în ceea ce priveşte deciziile de expunere pe România", a adăugat Căruntu.

Chişu consideră că în ultimii trei ani comportamentul investitorilor s-a schimbat foarte mult, deşi aceştia au plătit un preţ mare prin diminuări importante ale portofoliilor şi apoi unii au ales să se retragă definitiv din piaţă.

"Cei care s-au retras după pierderile suportate sunt marii perdanţi, deoarece au acumulat o experienţă colosală pe care dacă o vor folosi într-o perioadă de boom ar avea mult de câştigat", a mai spus brokerul.

El crede că majoritatea investitorilor fac achiziţii pe baza unor calcule şi nu mai merg după "instinctul de masă", iar pe viitor vor privi investiţia şi prin prisma lichidităţii şi a posibilităţii de exit.

Material de Ştefan Musgociu, stefan.musgociu@mediafax.ro.