Lucrările la microhidrocentralele din Făgăraş, suspendate. Deşi legale, proiectele nu pot fi oprite

"Am decis sistarea lucrărilor de pe zona Transfăgărăşanului pentru două-trei săptămâni, pentru a putea analiza în detaliu documentaţia şi respectarea ei în teren", a spus ministrul Laszlo Borbely, care a participat la o masă rotundă alături de autorităţile de reglementare în domeniu şi de investitorii care desfăşoară proiecte pentru microhidrocentrale pe râurile de munte din zona Făgăraş.

Ministrul a spus că decizia a fost acceptată de investitori, care "au părut interesaţi de protejarea mediului". În plus, Borbely a propus "un moratoriu de trei-patru luni" în care să fie analizată şi eventual modificată legislaţia referitoare la acest gen de investiţii. "Voi veni cu o ordonanţă de urgenţă, un fel de moratoriu pentru trei-patru luni de zile, în care să analizăm şi să rezolvăm problemele legislative", a spus Borbely.

În tot acest timp, proiectele aflate în autorizare vor fi "puse în stand-by".

Problema microhidrocentralelor de pe trei râuri de munte din Masivul Făgăraş a intrat în atenţia autorităţilor în urmă cu două săptămâni, după ce ProTV a difuzat un reportaj pe această temă în emisiunea "România, te iubesc!".

Comisarul Gărzii Naţionale de Mediu, Silvian Ionescu, prezent la masa rotundă de miercuri, a declarat că ceea ce se întâmplă în Făgăraş cu ocazia construirii microhidrocentralelor "nu este bine", însă şi el a admis că investitorii au obţinut toate documentele cerute de lege. Au existat totuşi câteva nereguli punctuale în perioada realizării investiţiilor, care au fost sancţionate de instituţiile statului. Acestea sunt însă conexe "dezastrului ecologic" prezentat de media şi caracterizat de investitorii prezenţi la discuţia cu autorităţile publice drept "presiune mediatică" sau chiar "linşaj mediatic".

Astfel, investitorii de pe râul Capra au fost amendaţi de Garda de Mediu pentru lipsa toaletelor ecologice de la anumite şantiere ale microhidrocentralei, dar şi pentru "gestionarea defectuoasă a deşeurilor", după ce în zonă au fost deversate cantităţi mici de uleiuri uzate de la utilajele folosite la lucrări.

Problema săpăturilor în albia râului - principalul factor de distrugere asupra ecosistemului identificat deopotrivă de jurnalişti şi de ONG-urile de mediu, care au organizat marţi chiar şi un protest la Ministerul Mediului pe această temă - a fost însă nesancţionată de comisarii Gărzii de Mediu, pentru simplul fapt că operaţiunea a fost autorizată de Direcţia Apelor Argeş-Vedea, printr-un aşa-numit "aviz modificator".

Directorul instituţiei, Adrian Moisescu, a fost suspendat totuşi din funcţie, prin decizie a ministrului Mediului, care a anunţat-o personal după discuţia de miercuri, însă nu pentru că ar fi dat acest aviz modificator, ci pentru o neregulă şi o suspiciune: deşi avea pârghiile legale, acesta nu a cerut suspendarea lucrărilor pe durata perioadei de înmulţire a păstrăvului, dar este suspectat şi de faptul că nu a intervenit pentru a sancţiona execuţia de lucrări în albia minoră a râului înainte de emiterea avizului rectificator.

"Aceasta însă este doar o suspiciune, urmează să vedem dacă într-adevăr s-a lucra în albia râului anterior emiterii avizului modificator", a declarat Silvian Ionescu, comisarul general al Gărzii Naţionale de Mediu.

Astfel, deşi şeful comisarilor de mediu din România spune că ceea ce se întâmplă pe râurile din Făgăraş "nu este bine", documentaţia care le reglementează este legal emisă. "Trebuie să schimbăm legislaţia, ca să nu mai fim legaţi de mâini şi de picioare. În prezent, un aviz de gospodărire a apelor este mai puternic decât Legea apelor, iar această situaţie trebuie să înceteze", a spus Ionescu.

Beneficiarii investiţiei de pe râul Capra au obţinut avizele şi autorizaţiile în anul 2009 şi susţin că sunt în perfectă legalitate faţă de cerinţele de atunci. Ei s-au declarat de acord cu sistarea temporară a lucrărilor, însă au spus că sunt pregătiţi să lupte pentru proiectul lor chiar şi în instanţă împotriva statului român, dacă instituţiile "schimbă regulile în timpul jocului".

Deşi "nu este bine" ce se întâmplă pe râul Capra, Ionescu susţine că proiectul "este imposibil să fie oprit, închis".

"Sistarea nu înseamnă neapărat că nu vor continua (proiectele - n.r.)", a spus şi ministrul Borbely.

În total, potrivit statisticilor Gărzii de Mediu, în România sunt 39 de microhidrocentrale aflate în faza de construcţie, 288 au primit avizul de gospodărire a apelor, cel mai important pentru o astfel de investiţie, iar alte 160 se află în diferite faxe de autorizare. Doar cinci funcţionează.

"Va trebui să analizăm o radiografie a tuturor investiţiilor de acest fel, începute sau aflate în avizare. Sunt multe", a spus Borbely, lăsând să se înţeleagă că un eventual moratoriu, dacă nu chiar suspendarea de câteva săptămâni a lucrărilor, ar putea afecta toate investiţiile de acest gen din întreaga ţară.