„Dacă China nu își retrage până mâine, 8 aprilie 2025, creșterea de 34% peste abuzurile lor comerciale deja de lungă durată, Statele Unite vor impune Chinei tarife ADIȚIONALE de 50%, începând cu 9 aprilie”, a scris Trump într-o postare pe Truth Social.
Președintele a mai spus că „toate discuțiile cu China privind întâlnirile lor solicitate vor fi încheiate”.
China a anunțat vineri că va impune SUA tarife de 34%, la doar câteva zile după ce președintele american Donald Trump a dezvăluit aceelași procent împotriva Beijingului în cadrul planului său de tarife reciproce.
Noile tarife impuse de China împotriva SUA vor intra în vigoare la 10 aprilie, potrivit The Wall Street Journal.
Turbulențele actuale de pe piața bursieră sunt „o mare îngrijorare”, spune profesorul Costas Milas de la Școala de Management a Universității Liverpool, citat de The Guardian.
Profesorul Milas sugerează că există posibilitatea ca băncile centrale să fie nevoite să ia măsuri, dacă turbulențele de pe piață continuă, ceea ce ar crea un precedent nefericit.
Din punct de vedere istoric, investitorii reacționează la perioadele de incertitudine ridicată (precum cea actuală) reducându-și expunerea sau fugind complet de piața bursieră și investind în datoria publică (așa-numita „fugă către calitate” sau „fugă către siguranță”).
Aceasta înseamnă că lichiditățile de pe piața bursieră se vor epuiza în curând, iar investițiile companiilor vor îngheța. Dacă turbulențele de pe piața bursieră continuă pe parcursul acestei săptămâni, Fed, Banca Angliei și BCE ar putea fi forțate să acționeze împreună prin reducerea ratelor dobânzilor înainte de vacanța de Paște.
CNBC a relatat că un important om din cercul lui Trump a declarat că președintele american ia în considerare o pauză de 90 de zile în ceea ce privește tarifele pentru toate țările, cu excepția Chinei, ceea ce a făcut ca stocurile să crească vertiginos.
Apoi, CNBC a raportat că oficialii de la Casa Albă nu sunt la curent cu faptul că Trump ia în considerare o pauză de 90 de zile în ceea ce privește tarifele pentru toate țările, cu excepția Chinei, iar acțiunile au început să scadă din nou.
Directorii executivi ai unora dintre cele mai mari bănci din lume ar fi purtat discuții private despre carnagiul de pe piețele financiare și din economia globală, provocat de noile tarife vamale ale președintelui Donald Trump.
Sky News a aflat că șefii creditorilor, inclusiv Bank of America, Barclays, Citi și HSBC Holdings, au avut o convorbire telefonică pentru a discuta despre haosul în curs de desfășurare, în timp ce piețele bursiere în scădere reflectă temerile legate de o recesiune mondială.
Sursele Sky News au declarat că apelul a fost convocat de Bank Policy Institute, un grup de politici publice cu sediul la Washington.
Brian Moynihan de la BoA, CS Venkatakrishnan de la Barclays și Georges Elhedery de la HSBC au fost printre cei care au luat parte la apel, potrivit unui director de bancă din străinătate.
Comisia Europeană a oferit Statelor Unite un acord de eliminare a tarifelor pentru toate bunurile industriale ca parte a negocierilor comerciale, a declarat Ursula von der Leyen, subliniind în același timp intenția sa de a lua măsuri de retorsiune împotriva politicilor lui Donald Trump în cazul în care negocierile eșuează.
Piețele americane s-au deschis și au confirmat scăderile din pre-market.
Indicele major S&P 500 – un indice care conține companii pe care se bazează pentru a fi stabile și profitabile – a scăzut cu 3,7%.
În mod similar, indicele NASDAQ, care include multe companii tehnologice, a pierdut 3,9%, în timp ce indicele Dow Jones Industrial Average (DJIA), care cuprinde 30 de companii importante listate pe bursele americane, a pierdut peste 3%.
La Bucureşti, indicele BET şi-a mai temperat din scăderea de la debut, având un declin de 1,99% la ora 15:00
Acțiunile europene s-au prăbușit la cel mai scăzut nivel din ultimele 16 luni.
Bursa de Valori din Hong Kong a închis luni cu o scădere de 13,22%, cea mai mare de la criza bursieră din Asia din 1997, potrivit Le Figaro. Prăbuşirea a avut loc ca urmare a taxelor vamale impuse de preşedintele american Donald Trump.
Bursa de Valori din Shanghai a închis în scădere cu 7,34%. Piaţa din Taiwan a terminat la minus 9,7%, cea mai mare scădere înregistrată vreodată de la crearea sa în 1967.
Companii din toate sectoarele au fost lovite de fluctuaţiile de la bursă. Gigantul tehnologic Alibaba a scăzut cu 18%, rivalul JD.com a rămas fără 15,5%, în timp ce dezvoltatorii imobiliari chinezi au pierdut până la 15%. Operatorul Hong Kong Exchange and Clearing a suferit şi el o pierdere de peste 14%.
Miniștrii comerțului din UE se vor reuni astăzi la Luxemburg. Este prima lor reuniune de la anunțul privind tarifele vamale făcut de Donald Trump săptămâna trecută.
Înaintea reuniunii, Maros Sefcovic, comisarul UE pentru comerț și securitate economică, a declarat că discuțiile se vor axa pe modul de poziționare a Europei în ceea ce el descrie drept „schimbarea de paradigmă a sistemului comercial global”.
Între timp, ministrul suedez al comerțului, Benjamin Dousa, a declarat că toate opțiunile sunt pe masă pentru contramăsuri din partea UE.
Contractele futures pe Dow sunt cu 5,5% mai mici, iar contractele futures pe S&P 500 cu 6% mai mici. În același timp, Nasdaq, indicele puternic tehnologic, urmează să se deschidă cu 5,8% mai jos.
Scăderile masive ale futures urmează celei mai slabe perioade de două zile pentru acțiuni din ultimii cinci ani – de la pandemie încoace.
Iar analiștii de piață au declarat că investitorii nu au terminat încă cu vânzările.
„Presiunea brutală de vânzare de săptămâna trecută va continua luni, deoarece piața ne spune că investitorii încă nu au o imagine clară asupra implicațiilor tarifelor, a represaliilor tarifare și sunt îngrijorați că este posibil ca creșterea economică să încetinească până la o stagnare completă sau recesiune”, a declarat James Demmert, director de investiții la Main Street Research.
Piețele globale s-au prăbușit luni, adâncind declinul acțiunilor globale.
Indicele german Dax a deschis în scădere cu 9%, în timp ce indicele londonez FTSE a scăzut cu aproximativ 5%.
Indicele de referință Nikkei 225 din Japonia a închis în scădere cu 7,9%, în timp ce indicele mai larg Topix a terminat în scădere cu 7,7%. Gigantul tehnologic Sony a scăzut cu mai mult de 10%.
În China continentală, unde piețele s-au redeschis după o sărbătoare publică, indicele Shanghai Composite a închis în scădere cu peste 7%. Indicele blue-chip CSI300 a pierdut, de asemenea, aproximativ 7%. În Hong Kong, indicele de referință Hang Seng s-a tranzacționat ultima dată cu puțin sub 12% mai jos. Giganții tehnologici chinezi Alibaba și Tencent au scăzut fiecare cu peste 14% și, respectiv, 10%.
Luni, volumele de tranzacționare din Hong Kong au crescut foarte mult: „un semn clar al lichidărilor forțate pe scară largă și a ceea ce poate fi descris doar ca o panică în toată regula”, spun specialiștii.
Prețul petrolului a scăzut luni, investitorii fiind îngrijorați de consecințele economice ale deciziei lui Donald Trump de a impune tarife vamale masive partenerilor comerciali ai Americii.
Țițeiul Brent, petrolul de referință la nivel mondial, a scăzut cu 3,5% pentru a se tranzacționa la 63,30 dolari pe baril, iar West Texas Intermediate, petrolul de referință din SUA, a scăzut, de asemenea, cu 3,5%, la 59,84 dolari. Ambele se tranzacționează la cele mai scăzute niveluri de la începutul anului 2021, când lumea încă se confrunta cu pandemia de coronavirus.
Scăderile prețurilor vin după ce OPEC+, coaliția celor mai mari producători de petrol din lume, a surprins investitorii săptămâna trecută, hotărând o creștere mult mai mare a ofertei de petrol decât cea planificată anterior: Arabia Saudită, Rusia și alți șase membri ai grupului au convenit asupra unor creșteri ale producției mai mari decât cele anunțate anterior, începând cu luna mai.