Mai are transportul pe calea ferată un viitor?

Pandemia şi restricţiile de circulaţie au produs haos în industria transportului de persoane din Europa, companiile aeriene şi feroviare, în special cele specia­lizate pe rute internaţionale, fiind afectate de scăderi istorice ale numărului de pasageri. Însă, în timp ce transportatorii aerieni au pri­mit bailouturi de miliarde de euro de la gu­ver­ne, companiile de căi ferate se simt neglijate.

Aceasta deşi trenurile sunt văzute ca mijloace de transport sigure, eficiente, acce­sibile şi nepoluante, cel puţin în comparaţie cu avioanele. Totuşi, în Europa de Est unele guverne văd un viitor în căile ferate, scrie Ziarul Financiar.

Criticii bailouturilor aeriene - de 36 de miliarde de euro în Europa de la începutul crizei - spun că dacă de pachetele de ajutor nu sunt ataşate condiţii de mediu, emisiile de gaze cu efect de seră vor reveni la nivelurile ridicate de dinainte de pandemie când lumea va reveni şi ea la normal, scrie Euronews.

Însă anul trecut companiile de transport feroviar din UE au înregistrat pierderi de 26 de miliarde de euro, potrivit datelor Comunităţii Feroviare Europene (CER). Nici începutul acestui an, care ar trebui să fie Anul European al Căilor Ferate, nu a fost cu noroc pentru sectorul feroviar deoarece guvernele înăspresc din nou restricţiile de circulaţie. Eurostar, specializată pe transport inter­naţional, mai ales între Franţa şi Marea Britanie, este un exemplu de companie confruntată cu probleme financiare serioase şi care ar avea nevoie de ajutor de la stat. „Un dezastru este posibil“, spunea în ianuarie CEO-ul Jacques Damas.

În timp ce ajutoarele de stat acordate de guvernele europene companiilor aeriene în această criză se ridică la 35-40 de miliarde de euro, ajutoarele directe primite de transportatorii feroviari sunt de până la şapte miliarde de euro, arată Alberto Mazzola, directorul CER.

Lobbyistul se plânge că în unele cazuri, veniturile din sectorul de profil s-au prăbuşit şi cu peste 90%. „Traficul intern s-a redus în medie cu 40-50%, ceea ce este enorm. Dacă ar fi să ne gândim la Green Deal şi la cum vom ieşi din criză cu transportul şi mobilitatea, am înţelege că transportul feroviar ar trebui adus într-o poziţie mai bună“, a mai spus Mazzola. Green Deal este planul UE de a face din Europa primul continent neutru din punctul de vedere al climei până în 2050. Anul trecut, anul începutului pandemiei în Europa, poluarea cauzată de avioane a scăzut cu 64%.

„Să sperăm că Anul Feroviar va însemna că guvernele vor face o prioritate din a face tran­s­por­tul feroviar mai accesibil şi ieftin decât cel aerian“, spune Jo Dardenne, director de avia­ţie la organizaţia Transport & En­viron­ment.

În cadrul Green Deal, un loc special îl are dezvoltarea tehnologiei hidrogenului, un combustibil considerat curat dacă este produs cu energie nepoluantă. Zilele trecute, SNCF, compania naţională de căi ferate a Franţei, a făcut o comandă de 190 de milioane de euro pentru 12 garnituri de tren cu propulsive pe hidrogen de la Alstom. Contractul va asigura 2.000 de locuri de muncă în Franţa, ţară care se vrea un campion al hidrogenului. În Polonia, companiile PESA, producător de material rulant, şi PKN Orlen, unul din liderii regiunii în sectorul combustibililor, colaborează pentru dezvoltarea unei locomotive pe hidrogen care va fi prezentată anul acesta.

Compania naţională de infrastructură feroviară, PKP Polskie Linie Kolejowe, va lansa anul acesta proiecte în valoare de aproape 4 miliarde de euro pentru creşterea siguranţei transportului şi îmbunătăţirea serviciilor de transport de pasageri şi marfă. Până la finalul anului, compania are în plan selectarea a 61 de investiţii. Pe lângă acestea, vor fi efectuate lucrări pentru construcţia sau modernizarea unor structuri inginereşti precum poduri şi viaducte şi a unor secţiuni de cale ferată. Polonia pare să-şi concentreze eforturile pe transportul feroviar de marfă, în ultimul deceniu fiind a doua ţară din UE, după Germania, la numărul de permise eliberate pentru transportatori de profil.

De asemenea, Polonia este destinaţie finală pentru trenuri de marfă care vin direct din China. Din mai, Polonia va avea o legătură feroviară directă cu Turcia pentru transportul mărfurilor. Şi Ungaria a anunţat anul acesta investiţii, de 5,6 miliarde de euro, pentru modernizarea structurilor feroviare din jurul Budapestei, dar pentru următoarele două decenii. Banii vor proveni mai ales din fonduri europene.

Transportul din regiune este important pentru economia ţării deoarece circa un million de persoane fac naveta în fiecare zi din suburbiile capitalei în oraş pentru a munci sau face cumpărături. Guvernul maghiar mai are o prioritate, modernizarea secţiunii ungare a rutei Belgrad-Budapesta, proiect de 2 miliarde de euro înconjurat de secrete şi realizat cu bani de la China şi, într-o proporţie mai mică, de la Rusia şi cu ajutorul unor companii din China.

Ruta face parte dintr-un coridor de transport de marfă care ajunge până la portul grecesc Pireu, deţinut de compania chineză COSCO. În teorie, transportul mărfurilor chineze sosite în Pireu cu destinaţia Europa de vest pe ruta feroviară Grecia - Macedonia - Serbia - Ungaria durează cu câteva zile mai puţin decât prin nordul continentului. Anul trecut, Budapesta a primit primul transport feroviar direct de marfă din China. Tot anul trecut, operatorul naţional feroviar al Ungariei, M¡V-Start, a anunţat că va cumpăra 50 de trenuri hibride.

Luna aceasta, Căile Ferate Cehe au semnat un acord-cadru cu un consorţiu format din Siemens Mobility şi äkoda Transportation pentru cumpărarea a 180 de vagoane de pasageri care vor fi folosite pe rute interne şi externe. În decembrie 2020, transportatorul a comandat 79 de garnituri electrice äkoda 7Ev pentru transportul pasagerilor.