Mai suntem grânarii Europei? Preşedintele INS: În ultimii 15 ani, cu excepţia 2013- 2014, deficitele în agricultură au fost de un miliard

Invitat în emisiunea InSecuritate, Tudorel Andrei, preşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS), susţine faptul că, deşi România are potenţial în zona agricolă, populaţia din ţara noastră care lucrează în agricultură este una îmbătrânită.

Acesta explică de ce nu mai suntem grânarii Europei şi cum se măsoară performanţa unui sector economic în relaţia cu piaţa externă.

Preşedintele Institutului Naţional de Statistică a devoalat şi faptul că, în ultimii 15 ani, cu excepţia anilor 2013- 2014, deficitul României s-a ridicat la un miliard.

Tudorel Andrei: „În anii ‘90, avantajul nostru competitiv a fost forţa de muncă tânără”

Tudorel Andrei, preşedintele INS, susţine faptul că un popor educat, cu un anumit nivel de pregătire, are mult mai multe şanse de a face performanţă într-un domeniu, indiferent care este acela. Invitatul lui Bogdan Nicolae explică şi faptul că unele profesii au dispărut, deoarece lucrurile se aliniază în funcţie de cerinţele pieţei.

„În primul rând, educaţie. Deci, dacă avem un nivel de pregătire profesională, o educaţie a populaţiei, ar însemna foarte mult într-o perioadă medie şi lungă de timp. În anii ‘90, avantajul nostru competitiv a fost forţa de muncă tânără, forţa de muncă pregătită la ceea ce însemna şcoală profesională şi nu numai.

Bogdan N: Aveam licee agricole. Astăzi avem de 5 ori mai puţine licee agricole ...

Tudorel Andrei: Din păcate, asta a cerut piaţa. 30 de ani este foarte greu să vii să pregăteşti pe o zonă la care nu a cerut piaţa. Sigur că, în perioada următoare, piaţa va cere şi asemenea profesii, dintr-un motiv foarte simplu: România are potenţial în zona agricolă, România are o populaţie îmbătrânită care lucrează în agricultură, România are aşa-numiţii fermieri sau cei care conduc fermele. Cei mai mulţi sunt bătrâni, persoane care sunt trecute de peste 50 de ani. Mă întrebaţi care ar fi factorii care ar determina mediul economic. În agricultură, o pot spune cu toată sinceritatea, forţa de muncă pregătită şi investiţia în persoanele tinere care să vină şi să dezvolte sau să exploateze avantajul competitiv pe care-l are România.”

Tudorel Andrei: „Per total, deficitele în agricultură sunt unele foarte mari la nivelul fiecărui an.”

„Dacă în activitatea de comerţ exterior eşti pe plus, înseamnă că eşti competitiv în zona respectivă. Din păcate, în agricultură am realizat paşi importanţi şi o să aduc şi câteva cifre în acest sens, dar per total deficitele sunt unele foarte mari la nivelul fiecărui an. Cel puţin în ultimii 15 ani, cu excepţia anilor 2013-2014, când numai minunea a făcut să avem excedent în comerţul exterior cu produse alimentare, în restul anilor am avut deficit şi - mai mult  - deficitele au fost de un miliard, ceea ce înseamnă foarte mult.”

Mai suntem grânarii Europei? Cât la sută din suprafaţa agricolă a României este utilizată de cetăţeni care sunt din afara spaţiului UE sau din spaţiul UE, alţii decât români?

Tudorel Andrei: Să ştiţi că mare parte din exporturi nu sunt la nivelul Europei, sunt în Arabia Saudită, Iordania, Egipt.

Bogdan N: Asta pentru că investitorii din aceste ţări controlează suprafeţele agricole care produc porumbul, orzul, grâul din România?

Tudorel A: La recensământul general agricol, încheiem culegerea datelor la sfârşitul acestei luni, avem şi întrebări legate de cetăţenia investitorilor, a celor care utilizează sau sunt proprietari ai terenurilor agricole. Şi eu sper ca anul viitor, în martie, să dăm estimări concludente şi să răspundem la această întrebare: cât la sută din suprafaţa agricolă a României este utilizată de cetăţeni care sunt din afara spaţiului UE sau din spaţiul UE, alţii decât români?”

Tudorel Andrei: „Avem potenţial şi putem obţine excedent în exportul de produse agroalimentare, dar nu imediat”

De unde vine cea mai mare parte a produselor importate de România şi care este una dintre provocările mari ale României pentru perioada următoare?

„Sursa cea mai importantă este creşterea capacităţii de prelucrare a produselor agroalimentare pe care le avem. Aici se câştigă foarte mult şi cel mai bun exemplu este Polonia şi Ungaria. Mare parte din produsele importante sunt din Polonia şi Ungaria. Avem excedente foarte importante cu cele două ţări. Cu Polonia, în jur de 700 de milioane la nivelul unui an, cu Ungaria 800 de milioane la nivelul unui an. Cu Ungaria avem însă un avantaj competitiv.

De exemplu, în piaţa grâului, piaţa cerealelor, având (n.r. portul) Constanţa, aproape 300 de milioane de euro sunt importate şi reexportate, ceea ce înseamnă un lucru foarte bun. Probabil va fi una din provocările mari ale României în perioada următoare. Avem potenţial şi putem obţine excedent în exportul de produse agroalimentare, dar nu imediat. Din păcate, este o problemă structurală şi nu o problemă de rezolvat de la un an la altul”, conchide Tudorel Andrei, invitat în emisiunea „InSecuritate”, de la Aleph News.