Maioreanu, eToro: Preţul petrolului ar putea scădea la 50 de dolari pe termen lung

Un nou raport al think-tank-ului în domeniul mediului Carbon Tracker, publicat la sfârşitul săptămânii trecute, avertizează că actualele preţuri ridicate ale petrolului ar putea tenta companiile de petrol şi gaze să ia decizii de investiţii pe termen lung care ar putea costa scump acţionarii. Companiile care îşi bazează deciziile pe creşterile de preţuri pe termen scurt riscă să facă investiţii excesive.

Conform acestui raţionament, think tank-ul estimează că preţurile petrolului vor reveni la 30-50 dolari pe baril pe termen lung, de la aproximativ 90 de dolari în prezent. Cu toate acestea, pe termen scurt, ne confruntăm cu multe incertitudini, unele dintre ele provenind din creşterea cererii de gaze naturale, petrol, combustibili şi electricitate, care determină creşterea preţurilor. Un alt element este creat de tensiunile geopolitice. Sancţiunile sau un război în Ucraina au potenţialul de a crea o creştere a preţurilor la gaze şi petrol din mai multe motive. Ipotetic, UE poate refuza gazul rusesc sau Rusia poate opri livrările de gaze naturale către Ucraina şi Europa. Există, de asemenea, posibilitatea ca, deşi Rusia decide să nu oprească livrările de gaze către Europa, un război să avarieze unele dintre conductele de gaz.

UE cumpără aproximativ 40% din gazele naturale din Rusia. În prezent, aceasta încearcă să diminueze dependenţa de Rusia, căutând gaze în Azerbaidjan şi Qatar. De asemenea, Europa doreşte să crească importurile de gaz natural lichefiat - GNL - din SUA. Cu toate acestea, exportatorii americani de GNL, care sunt deja aproape de capacitate, au declarat oficialilor că trimit deja cât de multe transporturi pot către Europa fără a încălca acordurile de aprovizionare pe termen lung ale altor clienţi.

În ciuda perspectivelor pe termen scurt de creştere a preţurilor la petrol şi gaze, Carbon Tracker avertizează în legătură cu posibilitatea ca, in viitor, combustibilii fosili să fie înlocuiţi cu variante mai ecologice. Creşterea cererii pe termen scurt ar face ca ulterior să fie necesare reduceri şi mai mari pentru a menţine în viaţă obiectivele Acordului de la Paris. Este probabil ca politicile legate de climă să devină mai puternice în urma COP26, în timp ce adoptarea rapidă a vehiculelor electrice va slăbi potenţial şi mai mult cererea. Acest lucru va crea condiţiile pentru o scădere a preţurilor petrolului.

Teoria activelor eşuate - care nu îşi trăiesc viaţa productivă - nu este nouă. În 2011, a fost avansată o teză care sugera că doar o mică parte din rezervele de combustibili fosili ale producătorilor de energie cotaţi la bursă pot fi exploatate dacă se doreşte evitarea unor niveluri periculoase de încălzire globală. Implicaţiile acestei teze înseamnă că o mare parte din rezervele de combustibili fosili ar putea fi destinate să devină "carbon incombustibil" sau active irecuperabile / eşuate.

Un studiu al Universităţii Oxford arată că întârzierea acţiunilor privind măsurile climatice poate genera pentru companiile europene pierderi ale fluxurilor de numerar din activele irecuperabile estimate la 114 miliarde de euro, dacă societăţile energetice vor înceta să mai folosească centralele electrice pe bază de combustibili fosili până în 2040.

Dr. Conor Hickey, autorul principal al studiului, a declarat că "profiturile reduse de pe urma activelor de combustibili fosili irecuperabile vor crea presiuni asupra rambursării datoriilor şi vor avea implicaţii mai ample asupra pensiilor, locurilor de muncă şi proprietarilor de active mai sus în lanţul de investiţii". Acest lucru arată că o politică de investiţii inadecvată din sectorul energiei se poate răspândi în alte sectoare, inclusiv în sectorul financiar.

Producţia de energie este cea mai mare sursă unică de emisii de dioxid de carbon (CO2) la nivel global şi, pe măsură ce guvernele iau măsuri împotriva încălzirii globale, va fi transformată fundamental. Uniunea Europeană s-a angajat să atingă neutralitatea climatică până în 2050. Cea de-a cincea listă de proiecte energetice de interes comun - PCI cuprinde 98 de proiecte: 67 de proiecte în domeniul transportului şi stocării energiei electrice, 20 în domeniul gazelor, şase proiecte de reţele de CO2 şi cinci proiecte de reţele inteligente.