Majorarea dobânzilor încurcă băncile centrale din Estul Europei

Banca Centrală Europeană este de aşteptat să majoreze în iulie dobânda de politică monetară pentru prima dată după era de boom economic. Apoi din nou în septembrie. Sunt decizii mult aşteptate de guverne precum cel al Germaniei după ce inflaţia a depăşit orice aşteptări şi de prea multe ori pe chiar cele ale băncii centrale a zonei euro. În SUA, Rezerva Federală a început deja să scumpească creditul şi a promis că va arunca tot ce are în lupta cu cea mai puternică inflaţie dintr-o generaţie.

În Europa de Est, băncile centrale au pornit războiul contra scumpirilor mai devreme decât oriunde. Banca centrală a Ungariei a fost prima, dând startul creşterilor de dobânzi în urmă cu un an pentru ca acum să încetinească ritmul, deşi nu a reuşit să aducă inflaţia sub control. Instituţia este condusă de un fost ministru şi ajutor apropiat al premierului Viktor Orban devenit între timp critic al politicilor acestuia.

Prin presa maghiară circulă zvonul că schimbarea de atitudine, sesizabilă în timp ce banca centrală a dat startul ciclului de creşteri de dobânzi, s-a produs pentru că Orban a considerat că Gyorgy Matolcsy nu-i mai este de folos, aşa cum a fost cazul altor apropiaţi ai săi. Presa occidentală crede că guvernatorul este în continuare, sau a reintrat, în graţiile premierului. Guvernul lui Orban este adeptul creşterii economice pe bază de credit ieftin şi exporturi. Majorările de dobânzi nu ajută această politică. Exemplul Ungariei de anul trecut cu creşterile de dobânzi a fost urmat la foarte scurt timp de banca centrală a Cehiei.

Instituţia trece acum prin schimbări de conducere care cel mai probabil vor schimba şi politica monetară. Noul guvernator Aleö Michl s-a pronunţat încă dinainte de a veni în funcţie împotriva majorărilor de dobândă. Iar preşedintele Cehiei Miloö Zeman, un personaj cu opinii şi politici controversate cunoscut pentru prietenia pe care i-o poartă liderului rus Vladimir Putin, a schimbat trei membri ai consiliului guvernator cu economişti adepţi ai relaxării politicii monetare (opusul majorărilor de dobânzi). Doar banca centrală a Poloniei mai pare hotărâtă să lupte contra inflaţiei cu creşteri de dobânzi apreciabile.

Însă banca a intrat în acest război cel mai târziu, abia în octombrie, până atunci guvernatorul Adam Glapinski, în căutarea unui nou mandat, asigurând că inflaţia nu este o problemă şi că priorităţile sunt revenirea economică şi creditul ieftin (creditul scump taie elanul cheltuielilor şi investiţiilor, frânând economia, dar şi inflaţia - în teorie).

Între timp, Glapinski şi-a obţinut mandatul dorit prin votul parlamentarilor, dar la limită, deşi a fost singurul candidat pentru post. El este considerat aliat de nădejde al liderului partidului de guvernământ Jaroslaw Kaczynski. Cei doi se cunosc de foarte mult timp. Miercuri, banca centrală poloneză a majorat dobânda de politică monetară cu

75 de puncte de bază, adică mult, la 6%, cel mai ridicat nivel din 2008 încoace. Este a noua majorare la rând. Inflaţia a ajuns la 14%. Glapinski, în contrast total cu ce spunea în urmă cu un an, se arată acum hotărât să lupte cu armanentul greu contra inflaţiei.

În 2018, Glapinski s-a aflat în centrul unui scandal legat de salariile uriaşe ale unor ajutoare de-ale sale, scrie AP.

În Cehia, în luna mai, Ales Michl, membru în boardul băncii naţionale nominalizat de preşedintele ţării pentru a-l înlocui pe Jiri Rusnok la conducerea instituţiei, cerea sfârşitul ciclului de creşteri de dobânzi, argumentând că nu astfel poate fi domolită o inflaţie care are la bază mai ales scumpirea energiei.

El este considerat a avea idei pe placul preşedintelui Zeman şi este cunoscut pentru opoziţia faţă de înăsprirea politicii monetare.

De asemenea, Zeman a numit trei noi membri în boardul băncii centrale (care are şapte membri) cu vederi asemănătoare celor ale sale şi ale lui Michl. Mandatele celor înlocuiţi şi al lui Rusnok expiră la sfârşitul acestei lui, iar ei vor lăsa, probabil, moştenire o nouă majorare de dobândă, de 75 de puncte de bază sau mai mare. Dobânda de politică monetară va sări, astfel, de 6%. În ceea ce priveşte BCE, investitorii şi oficiali ai instituţiei se aşteaptă la cel puţin două majorări de dobândă anul acesta. Strategii Bank of America văd dobânda urcată cu 150 de puncte de bază până la sfârşitul lui 2022.