Marea Britanie este primul stat G7 care o sprijină oficial pe Lagarde drept candidat la şefia FMI

Strauss-Kahn, el însuşi fost ministru al Finanţelor în Franţa, a demisionat joi din funcţia de director general al FMI, după ce a fost arestat la finele săptămânii trecute la New York sub acuzaţii de tentativă de viol. El a fost eliberat vineri pe cauţiune şi va fi judecat în arest la domiciliu, sub monitorizare electronică.

Arestul şi, ulterior, demisia lui Strauss-Kahn au declanşat o dezbatere tensionată privind succesorul său la conducerea FMI. Europa încearcă să determine prelungirea tradiţiei ultimilor 65 de ani, de a avea un european ca director general al Fondului, argumentând că instituţia are un rol important de jucat în soluţionarea crizei datoriilor de stat don zona euro. Totodată, ţările emergente fac presiuni pentru a-şi consolida influenţa pe scena economică globală, mizând pe importanţa tot mai evidentă a statelor în dezvoltare ca motoare de creştere pe plan mondial.

Din perdeaua de nume vehiculate în ultimele zile în presa internaţională drept posibili succesori s-a ridicat ca favorită Christine Lagarde, susţinută de numeroase ţări europene şi, începând de sâmbătă, sprijinită oficial de Marea Britanie.

"O sprijinim pentru că este cel mai bun candidat pentru această funcţie, iar personal cred că ar fi foarte bine să avem pentru prima dată în istoria de 60 de ani a fondului o femeie ca director general. A dat dovadă de abilităţi de lider internaţional ca preşedinte al consiliului de anul trecut al miniştrilor de finanţe din statele G20. A fost de asemenea un promotor puternic al ţărilor care încearcă să-şi reducă deficitele bugetare ridicate şi să se descurce după posibilităţi", a declarat ministrul britanic al Finanţelor, George Osborne, într-un comunicat.

Premierul birtanic David Cameron declara, cu câteva săptămâni în urmă, că ascensiunea unor ţări precum China şi India ar putea sugera "că a venit timpul să avem un candidat din altă parte a lumii".

Oficiali din Suedia, Austria, Italia, Germania şi alte state europene au afirmat de-a lungul săptămânii că Lagarde ar fi un bun candidat sau şi-au declarat deschis sprijinul pentru ministrul francez, dând impresia că Europa s-a reunit în spatele unui candidat unic.

Lagarde este lăudată pentru rolul său în eforturile de soluţionare a crizei datoriilor de stat din zona euro, dar şi pentru modul în care a gestionat relaţiile dintre economiile dezvoltate şi cele emergente în cadrul G20, grup care a fost prezidat anul trecut de Franţa. Înainte de a se alătura guvernului francez în 2005, Lagarde a condus casa americană de avocatură Baker & McKenzie, din Chicago.

De cealaltă parte a disputei diplomatice, statele emergente nu au reuşit până acum să promoveze la unison o personalitate pentru şefia FMI. Kermal Dervis, considerat unul dintre cei mai de succes miniştri ai Economiei din istoria recentă a Turciei, era considerat un posibil favorit însă s-a autoexclus vineri din cursă.

Surse apropiate situaţiei au declarat sâmbătă că Mexicul înclniă spre a-l propune pe guvernatorul băncii centrale, Agustin Carstens. Ministrul mexican al Finanţelor a declarat joi că Carstens ar fi cel mai bun candidat pentru înlocuirea lui Dominique Strauss-Kahn.

Carstens a fost director general adjunct al FMI timp de trei ani înainte de a se alătura administraţiei preşedintelui mexican Felipe Calderon ca ministru al Finanţelor, în anul 2006. El a devenit şeful băncii centrale a Mexicului în ianuarie 2010.

Consiliul Executiv al FMI a anunţat că va accepta începând de luni nominalizări pentru postul de director general şi speră că va alege un succesor până la 30 iunie. Conducerea Fondului a subliniat că doreşte un proces de selecţie transparent, deschis şi bazat pe meritele candidaţilor.