Marile bănci americane trec cu brio testele de rezistenţă ale Fed

Toate cele 23 de bănci americane incluse în testele anuale de stres ale băncii centrale americane au făcut faţă unui scenariu de recesiune severă continuând să crediteze consumatorii şi companiile, scrie CNBC, citat de Ziarul Financiar.

Băncile şi-au putut menţine nivelurile capitalului minim în pofida pierderilor de 541 miliarde de dolari estimate pentru grup, în timp ce au continuat să furnizeze credit economiei în recesiunea ipotetică.

Lansat după criza financiară din 2008, cauzată în parte de bănci iresponsabile, testul anual de rezistenţă al Fed dictează cât de mult capital poate returna industria acţionarilor via răscumpărări de acţiuni şi dividende.

În examenul din acest an, băncile s-au aflat în faţa unei „recesiuni globale severe“ cu şomajul urcând la 10%, un declin de 40% al valorilor proprietăţilor comerciale şi o scădere de 38% a preţurilor locuinţelor.

Băncile sunt în centrul unei atenţii sporite după prăbuşirea a trei bănci de dimensiuni medii la începutul anului. Însă băncile mai mici nu sunt incluse în testul Fed. Acesta examinează giganţi ca JPMorgan Chase şi Wells Fargo, bănci internaţionale cu operaţiuni americane şi cei mai mari jucători regionali ca PNC şi Truist.

Drept urmare, trecerea testului nu reprezintă un semnal la fel de pozitiv ca în anii trecuţi pentru sectorul bancar american. În următoarele luni sunt aşteptate reglementări sporite pentru băncile regionale, cât şi standard internaţionale mai stricte care vor creşte probabil cerinţele de capital pentru cele mai mari bănci ale ţării.

„Rezultatele de astăzi confirmă că sistemul bancar rămâne solid şi rezilient“, a declarat Michael Barr, vicepreşedinte Fed pe supervizare. „În acelaşit imp, acest test este doar o modalitate de a măsura soliditatea respectiveă. Ar trebui să rămânem umili cu privire la riscuri posibile“.

BofA, a doua mare bancă americană după active, a trecut de asemenea cu bine testul Fed, notează Financial Times.

Totuşi, efectele unor strategii ale băncii sunt resimţite de investitori, spun analiştii.

Banca suportă costul deciziilor luate cu trei ani în urmă de a pompa majoritatea fondurilor de 670 miliarde de dolari atrase în depozite în pandemie pe pieţe de titluri de datorie într-un moment când obligaţiunile erau tranzacţionate la preţuri istoric ridicate şi randamente scăzute.

Deciziile au lăsat banca cu pierderi pe hârtie de peste 100 miliarde de dolari la sfârşitul primului trimestru, suma depăşind cu mult pierderile nerealizate de pe piaţa obligaţiunilor raportate de cele mai mari rivale ale sale.

Banca nu intenţionează să vândă titlurile respective pentru a nu-şi cristaliza pierderile, însă acest lucru ar putea limita veniturile generate de aceasta de pe urma depozitelor clienţilor.

În afară de strategii neinspirate, băncile ar putea suferi de pe urma creşterii inflaţiei. De fapt, avertizează BIS, banca băncilor centrale, băncile s-ar putea confrunta cu pierderi similare celor din 2008 dacă inflaţia nu va fi adusă sub control.