De asemenea, purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Joshua Earnest, a subliniat că soluţionarea crizei financiare din Grecia este atât în interesul Europei, cât şi al Statelor Unite.
„Suntem deschişi discuţiilor”, a declarat mai devreme preşedintele francez Francois Hollande într-o conferinţă de presă comună, la Paris, cu cancelarul german Angela Merkel.
Însă Guvernul de la Atena trebuie să prezinte „propuneri serioase şi credibile”, a adăugat el.
„Transmitem foarte clar că posibilitatea negocierilor rămâne deschisă, iar reuniunea liderilor din zona euro de marţi trebuie înţeleasă în acest sens”, a declarat la rândul ei Angela Merkel.
Cetăţenii greci au votat în proporţie de 61% împotriva măsurilor propuse de creditorii internaţionali, 38,99% pronunţându-se în favoarea acestora.
Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE). Începând de la 1 iulie Grecia este, tehnic, în incapacitate de plăţi. Actuala situaţie nu este o premieră pentru Grecia, dar ar putea fi cea mai gravă din istoria ţării. În 2012, economia Greciei a fost în incapacitate de plăţi tehnică, restructurând o datorie suverană de 124 de miliarde de euro. La acea vreme, Grecia a fost salvată de creditorii europeni. Acum, Grecia riscă să nu poată plăti deloc datoria de 323 de miliarde de euro, iar şansele unei intervenţii europene sunt minime.