Măsurile lui Tăriceanu: BNR să plătească impozit pe profit, iar impresarii pe onorarii

"Am să vă dau o listă destul de lungă a unor măsuri, care ar putea să fie aplicată fără a mai fi nevoie să se umble la diminuarea salariilor şi pensiilor: îngheţarea salariilor, pensiilor şi ajutoarelor şi indemnizaţiilor primite în prezent fără diminuarea acestora, pentru perioada de criză, diminuarea numărului de consilieri de la cancelaria preşedintelui şi primului-ministru, micşorarea numărului de consilieri din cabinetul unui ministru şi din cabinetele preşedinţilor de aurotităţi publice la maximum trei, desfiinţarea cabinetului demnitarului la nivelul secretarului de stat şi de la nivelul funcţiilor ce sunt echivalente ministrului şi secretarului de stat, de la nivelul preşedintelui de CJ, prefectului şi oricăror altor conducători", a susţinut Tăriceanu.

Pe de altă parte, fostul premier a propus ca măsuri pe termen scurt "înscrierea Băncii Naţionale a României ca plătitor de impozit pe profit, dacă nu chiar ca plătitor la buget al întregului profit pe care-l realizează, urmând ca acesta să fie utilizat pentru echilibrarea bugetului asigurărilor sociale de stat", "întărirea exigenţei în ceea ce priveşte valorificarea bunurilor instituţiilor publice", "introducerea impozitului pe onorariul pe care-l primesc impresarii" şi "impozitarea tranzacţiilor cu drepturile federative asupra prestaţiilor sportivilor".

Liberalul a mai propus "desfiinţarea corpului de inspectori guvernamentali din cadrul SGG, care în 2009 număra 150 de inspectori", "costul convorbirilor de telefonie mobilă să fie plătit de deţinător indiferent de funcţie", pentru interesul de serviciu existând telefonul fix, precum şi "reducerea cheltuielilor cu transportul în interesul serviciului cu 50%". El a explicat că astfel s-ar economisi 11 milioane lei.

În plus, Tăriceanu propune pentru sectorul bugetar şi demnitari "reducerea cu 50% a cheltuielilor cu deplasările în străinătate (43 milioane lei)", "mărirea normativului de personal pentru crearea unui post de şef de birou, serviciu, director, având în vedere că acesta, în prezent, este foarte mic (sunt direcţii cu câte 10 -12 salariaţi între care sunt şi directorii şi şefii de serviciu sau birou)", "diminuarea numărului de autoturisme puse la dispoziţie conducătorilor de instituţii şi reducerea normei de combustibil lunar cu 75% din costul actual (112 milioane lei)", dar şi "reducerea numărului de adjuncţi ai conducătorilor instituţiilor publice la maximum 1-2 în funcţie de mărimea instituţiei" şi "desfiinţarea tuturor instituţiilor publice care au un număr de salariaţi mai mic de 100, prin preluarea activităţilor acestora de către alte instituţii".

Pe de altă parte, deputatul PNL a propus "eliminarea, pe perioada crizei, a drepturilor salariale în natură primite de personalul din sectorul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională având în vedere că ceilalţi bugetari nu beneficiază de astfel de drepturi şi trebuie să-şi asigure hrana din salariul primit (2,4 miliarde lei )", dar şi "desfiinţarea cheltuielilor privind reclama, publicitatea, protocolul şi reprezentarea (24 milioane lei)", "interzicerea achiziţionării de sedii pentru instituţii" şi "analizarea veniturilor bugetare ce provin din concesiuni şi închirieri".

De asemenea, Tăriceanu a menţionat că alte măsuri care ar trebui luate de actualul Guvern sunt "reanalizarea şi reevaluarea redevenţelor încasate din concesionarea şi închirierea pajiştilor montane, a arealelor de vânătoare şi de distracţie" şi "impozitarea câştigurilor obţinute de unităţile de cult, având în vedere sumele consistente care se alocă sub diferitele forme de la bugete acestora (pentru salarii, pentru construcţii, reparaţii, reabilitări etc.)".

Mai mult, Călin Popescu Tăriceanu a declarat că în momemntul de faţă România nu mai produce sursele de venituri necesare pentru fnanţarea statului, precizând că din măsurile implementate de Guvernul Boc se poate face un "mic îndurmaur de ceea ce să nu faci în situaţii de criză".