Max Bögl vrea să investească 15 mil. euro într-o fabrică din Ilfov

"Vrem să începem construcţia proiectului într-un an", a afirmat Boţocan. El a precizat că unitatea, care va deservi atât consumul propriu al operaţiunilor locale ale Max Bögl, cât şi terţi ar putea fi deschisă în 2011.

În aceeaşi locaţie, grupul german a investit pentru o bază de producţie şi cazare a muncitorilor, pe un teren de două hectare. Totodată, Max Bögl, prezent pe piaţa locală prin mai multe firme de construcţii, deţine şi alte spaţii de producţie de prefabricate, în Bucureşti.

Grupul urmăreşte, potrivit sursei citate, implicarea în proiecte de infrastructură şi pe segmentul comercial, pentru marile lanţuri de retail.

"Piaţa este tulbure pe segmentul rezidenţial, din punctul de vedere al finanţării. Noi vrem o finanţare curată, sigură, pe care ne-o oferă statul, chiar dacă se încasează câteodată mai greu", a spus reprezentantul Max Bögl.

Grupul mizează în acest an pe afaceri consolidate de 100 de milioane de euro în România, dublu faţă de 2008, dar sub nivelul consemnat în 2007, de aproape 120 de milioane de euro.

Estimarea din 2009 se bazează pe încasările din pricipalele contracte aflate în derulare, cota Max Bögl din totalul proiectelor în care este implicat fiind de circa 250 de milioane de euro.

"Profitul va fi unul normal pentru branşă şi pentru perioada actuală", a spus Boţocan.

Max Bögl construieşte, în parteneriat cu grupul italian Astaldi, stadionul naţional din Complexul Lia Manoliu.

Directorul Max Bögl a adăugat că grupul a încasat cea mai mare parte a sumelor aferente anului trecut, pentru lucrările de infrastructură, însă trebuie să primească peste 30 de milioane de lei în contul celor de la stadionul naţional, unde plăţile au fost întârziate din cauza certificărilor, realizate de Louis Berger.

"Este o problemă cu modul cum se realizează certificarea. Noi am făcut lucrările. Din cauza certificării greoaie, nu am reuşit să facturăm suma", a arătat Boţocan.

În acest an, suma aprobată de Consiliul Local pentru proiectul construcţiei stadionului este de 200 de milioane de lei.

"Îi putem absorbi în totalitate printr-o certificare corectă", potrivit reprezentantului grupului german.

Alte proiecte importante ale Max Bögl sunt construcţia tronsonului de autostradă Medgidia-Constanţa şi centura rutieră a Sibiului.

"Vrem să ne dezvoltăm ca o firmă locală. De aceea am investit în baze de producţie proprii şi am angajat personal din România", a spus Boţocan.

El a precizat că pentru proiectul de la Constanţa, întreg managementul şi muncitorii sunt din România, cu toate că firmele de construcţie implicate sunt străine, Max Bögl şi grupul italian Astaldi.

Max Bögl are aproximativ 500 de angajaţi în România şi nu intenţionează să efectueze disponibilizări, în contextul crizei, conform sursei citate.

Grupul german este prezent pe piaţa locală prin mai multe firme, precum Max Boegl România, Max Boegl Aeroport Sibiu, Max Boegl Infrastructură, Swietelsky Boegl, Geiger-Boegl sau Boegl Bog'Art, unele reprezentând asocieri pentru anumite proiecte.

Max Bögl este unul din cei mai importanţi constructori din Germania şi cel mai mare producător de prefabricate din această ţară, cu vânzări totale de 1,3 miliarde de euro în 2008.