MECMA a lansat în dezbatere publică proiectul strategiei energetice pentru perioada 2011-2035

Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA) a anunţat vineri, într-un comunicat, că aşteaptă observaţii şi sugestii până la 23 iunie şi că va organiza la 30 iunie o dezbatere publică pe această temă.

Documentul prezintă noul context internaţional, situaţia actuală în sectorul energiei electrice din România, obiectivele şi direcţiile principale ale dezvoltării sectorului electroenergetic, previziuni privind sectorul energiei electrice în perioada 2011 - 2035 şi măsuri pentru îndeplinirea obiectivelor prioritare.

"Atât criza economică din ultimii ani, cât şi noile pachete legislative adoptate la nivelul Uniunii Europene în domeniul energiei şi schimbărilor climatice au modificat profund contextul şi premisele în care a fost elaborată Strategia energetică a României pentru perioada 2007-2020, aflată în prezent în vigoare. Noua strategie trebuie să asigure corelarea resurselor energetice, a capacităţilor economice, a tendinţelor tehnologice şi economico-financiare, precum şi eficienţă energetică, protecţia mediului şi concordanţă cu politica energetică a UE", se arată în comunicatul MECMA.

MEDIAFAX a prezentat în aprilie principalele prevederi incluse în proiect.

Astfel, potrivit documentului, producţia totală de energie ar urma să crească de la 54,7 TWh în 2010 la 71 TWh în 2020 şi la 88,5 TWh în 2035. Comparativ cu 2010, producţia estimată pentru ultimul an al intervalului analizat este cu 66% mai mare.

De asemenea, capacitatea de producţie va creşte, însă într-un ritm mai redus datorită reconfigurării structurii producţiei. Astfel, capacitatea de producţie ar urma să scadă de la 20.400 MW în 2010 la 19.700 MW în 2020, pentru a urca apoi la 23.800 MW în 2035.

Potrivit proiectului, în 2020 ar urma să intre în funcţiune hidrocentrala de la Tarniţa-Lăpuşteşti, investiţie de peste un miliard de euro. Tot în 2020 ar urma să fie finalizate finalizate şi reactoarele 3 şi 4 ale centralei nuclearelectrice de la Cernavodă, proiect evaluat la patru miliarde de euro.

Unităţile de producţie a energiei din surse regenerabile ar urma să cumuleze în 2020 o putere de 4.715 MW, din care 4.000 MW doar în centrale eoliene. Aceste unităţi ar urma să acopere 43% din producţia de energie la nivel naţional în 2020.

De asemenea, ponderea termocentralelor în structura de producţie a energiei va coborî până în 2020 de la aproape 50% la 27%, la o capacitate instalată de 9.263 MW.

Sursele regenerabile de energie, respectiv hidro, eolian, solar şi biomasa, vor avea în 2035 o pondere de 41% din producţia de electricitate la nivel naţional, în timp ce centralele nuclearelectrice vor acoperi 42% din total.

În 2009 energia produsă din sursele regenerabile reprezenta 29% din producţie, aproape exclusiv datorită hidrocentralelor. Capacităţile instalate în parcuri eoliene şi fotovoltaice reprezentau mai puţin de 1% din total.

Potrivit proiectului, o scădere masivă va fi înregistrată în cazul centralelor pe lignit produs în România, huilă şi gaze din import, care în 2035 vor mai acoperi circa 16% din producţie, de la aproape 50% în 2010.

La sfârşitul anului trecut în România erau instalate capacităţi de producţie a energiei din surse regenerabile de 560 MW, în special în turbine eoliene.

Până în 2035 capacităţile eoliene vor ajunge la 5.000 MW, iar cele fotovoltaice şi de biomasă vor cumula peste 1.000 MW.

Documentul arată că până în 2035 România va dispune de capacităţi nuclearelectrice de peste 5.000 MW, de la 1.413 MW în prezent.

Totodată, capacităţile de producţie termoelectrice vor înregistra o scădere cu 21%, de la o putere instalată de 12.524 MW anul trecut la 9.911 MW în 2035.

În privinţa resurselor, România mai dispune de rezerve geologice de gaze naturale şi petrol pentru încă 15 ani, respectiv 14 ani. Rezervele de lignit sunt estimate să asigure producţia pentru încă 47 de ani, iar cele de huilă pentru mai bine de 200 de ani.

Investiţile necesare retragerii din funcţiune a peste jumătate din capacităţile de producţie a energiei şi realizarea de unităţi noi sunt estimate la 30-40 miliarde euro până în 2035, iar pentru realizarea capacităţilor de producţie din surse regenerabile sunt prognozate investiţii de 9 miliarde de euro. Investiţiile pentru perioada 2011-2020 sunt evaluate la 9-11 miliarde euro.

România va fi dependentă de importurile de energie, iar creşterea cererii va fi realizată prin utilizarea surselor regenerabile şi prin importuri de gaze, ţiţei, cărbune şi combustibil nuclear, se mai arată în document.