Medicamentele gratuite şi compensate, retrase de pe liste dacă Guvernul nu revizuieşte taxa clawback

Potrivit ARPIM şi APMGR, deşi discuţiile din luna mai cu Ministerul Sănătăţii şi cu Ministerul Finanţelor, generate de intervenţia publică a premierului Victor Ponta în prima zi după învestire, au fost transparente şi constructive, nu s-a ajuns la o soluţie pentru suspendarea obligaţiilor de plată aferente trimestrului I din 2012 şi pentru revizuirea taxei clawback.

Continuarea impunerii taxei în forma actuală va avea consecinţe sociale şi economice deosebit de grave, susţin ARPIM şi APMGR, care cer public implicarea premiului Ponta, a ministrului de Finanţe, Florin Georgescu, a ministrului Economiei, Daniel Chiţoiu, şi a celui delegat pentru Mediul de Afaceri, Lucian Isar, pentru soluţionarea situaţiei create în trecut, dar cu efecte devastatoare în viitor, au anunţat reprezentanţii celor două asociaţii.

"Taxa clawback este nesustenabilă, iar cuantumurile impuse pentru trimestrul I al anului 2012 sunt relevante în acest sens. Încercarea de a forţa industria de medicamente să finanţeze întregul deficit din sistemul de sănătate nu poate duce decât la distrugerea acesteia, în detrimentul pacienţilor şi al economiei româneşti. Producătorii de medicamente generice nu dispun de sumele necesare pentru plata impunerilor din trimestrul I al anului 2012, ei neputând achita obligaţia de plată la data scadentă riscând astfel sancţiuni fiscale injuste. De aceea, cerem ca obligaţiile de plată aferente trimestrului I 2012 să fie anulate", a declarat preşedintele APMGR, Dragoş Damian.

La rândul său, preşedintele ARPIM, Regis Lhomme, a precizat că, în acest moment, rezolvarea problemei legată de taxa clawback stă în mâna Guvernului, companiile neputând suporta sumele cerute.

"În ultimele trei săptămâni, am avut discuţii cu reprezentanţii Guvernului în care am explicat pe larg consecinţele unei taxe atât de mari. Deşi Ministerul Sănătăţii a înţeles situaţia critică cauzată de principiile greşite ale taxei clawback, nu s-a găsit încă o soluţie pentru rezolvarea acestei probleme. În acest moment, este de datoria noastră să semnalăm iminenţa unei crize fără precedent şi este responsabilitatea statului de a rezolva această criză generată şi agravată pe parcursul ultimilor ani. Producătorii internaţionali doresc să sprijine şi pe viitor Guvernul pentru menţinerea medicamentelor pe piaţă, însă cer soluţii de acoperire a deficitului bugetar al fondului de sănătate şi o schimbare radicală a principiilor taxei de clawback, astfel încât ea să reprezinte un element de control echitabil al pieţei, şi nu unul de blocare a acesteia. Condiţiile actuale ale taxei clawback elimină orice garanţie că membrii noştri îşi vor putea menţine activitatea la acelaşi nivel de implicare în România. Credem că dacă vom fi auziţi cel puţin acum, în al doisprezecelea ceas, lucrurile se mai pot îndrepta", a explicat Lhomme.

Principiul taxei clawback este asigurarea controlului pieţei farma, nu a deficitului de 3,36% care nu poate fi sustenabil, mai spun producătorii. În opinia acestora, aplicarea taxei clawback în formula actuală şi la nivelul actual ar putea avea consecinţe negative şi ireversibile asupra întregului sistem de sănătate.

Plata acestei taxe, spun cei de la ARPIM şi APMGR, ar obliga companiile farmaceutice să restrângă producţia sau importul de medicamente existente pe lista de produse compensate şi să îşi reducă personalul, pentru limitarea costurilor.

Companiile avertizează că există şi riscul intrării în insolvenţă a unor producători locali de medicamente sau retragerea de pe piaţa locală a unor producători internaţionali.

Neplata acestei taxe de către un producător va aduce cu sine, conform legii, eliminarea tuturor medicamentelor acelui producător din lista de medicamente compensate şi gratuite. "Toate acestea vor avea efecte negative în special pentru pacienţi, care vor fi obligaţi fie să recurgă la alte scheme de tratament, fie să îşi cumpere din banii proprii medicamentele de pe alte pieţe europene unde acestea sunt disponibile", a explicat Sorin Popescu, coordonator grup comunicare ARPIM.

Potrivit producătorilor, cauzele principale ale acestei suprataxe excesive de aproape 35% pe suma rambursată sunt: evaluarea greşită în bugetul de medicamente a consumului real de medicamente în 2011 (5,7 miliarde lei, faţă de un consum real de 6,8 miliarde lei); impunerea unei formule de calcul a taxei care nu are echivalent în Uniunea Europeană privind acoperirea integrală a deficitului, includerea în baza de calcul a TVA, precum şi a adaosurilor distribuitorilor şi farmaciilor; utilizarea în baza de calcul a unor date eronate furnizate de CNAS.

Companiile membre ARPIM şi APMGR propun guvernului considerarea preţului de producţie ca bază de calcul, eliminându-se din aceasta adaosurile distribuitorilor si ale farmaciilor, precum şi TVA. Ei mai cer calcularea taxei în raport cu bugetul total cheltuit pentru medicamentele compensate în anul precedent, asigurarea transparenţei datelor folosite de CNAS pentru calculul taxei şi auditarea felului în care acestea se obţin, precum şi plata taxei după încasarea banilor datoraţi de statul român producătorilor de medicamente.

În acelaşi context, companiile membre ARPIM şi APMGR spun că vor sprijini orice efort al autorităţilor pentru crearea unui cadru legislativ şi administrativ în domeniul sănătăţii care să îmbunătăţească în mod real accesul propulaţiei la medicamente, în condiţii de eficienţă a cheltuielilor bugetare şi de evitare a distrugerii industriei farmaceutice.

Organizaţiile de pacienţi, dar şi farmaciştii şi medicii, susţin revendicările companiilor.

Reprezentanţii asociaţiilor de pacienţi sunt hotărâţi ca bolnavii să iasă în stradă dacă vor rămâne fără medicamente, pentru că "oricum nu mai au nimic de pierdut".