Prima pagină » Economic » Paştele cailor birocratici nu vin prea curând

Paştele cailor birocratici nu vin prea curând

1.397.009 lei. Bani furaţi de la bugetul de stat de 28 de femei, în 5 ani. E comunicarea de astăzi a statului român, care se arată intrasigent cu hoţia din fondurile publice şi care ne explică ce urât au procedat aceste doamne umflându-şi veniturile pe hârtie pentru a încasa o indemnizaţie de creşterea a copilului mai mare decât ar fi luat dacă îşi declarau veniturile corect.
Paştele cailor birocratici nu vin prea curând
Ioana Răduca
10 iun. 2022, 10:56, Economic
Un calcul matematic simplu arată că, în medie, o femeie a încasat cu 850 lei mai mult, lunar, decât i s-ar fi cuvenit. Mult, puţin? E răspunsul dumneavoastră. Dar, aş vrea să vă adresaţi o altă întrebare: cum s-a putut întâmpla asta? Simplu, şi pentru că statul român refuză să se digitalizeze. Statului român nu-i este necunoscut cât câştigă un angajat care lucrează cu forme legale. Totul este, teoretic, la vedere. Practic, ce ştie o instituţie nu-i spune alteia cu care ar trebui să colaboreze. Cât de simplu, eficient şi benefic ar fi ca totul să fie la vedere, hârtiile plimbate dintr-un birou în altul să dispară. Dar, nu se va întâmpla asta prea curând, iar în timp ce marile tunuri sau cheltuieli inutile ale statului vor merge fără probleme mai departe, micile golănii vor fi scoase în piaţa publică pentru a arăta cât de corectă e guvernarea şi cât de eficient lucrează pentru tine.

De ce nu se poate? Pentru că nu se vrea, nu există nici competenţă şi nici măcar n-a început procesul despre care ni se flutură discursuri pe la urechile deja agasate de atâtea promisiuni neîmplinite. Îmi puteţi spune ce s-a ales de România Educată, mega ultra extra promisiunea că vom investi în Educaţie ca să ne fie mai bine mâine? Poate puteţi numi n întâlniri pe subiect, dar o consecinţă practică este greu de găsit.

Statul român refuză să se redefinească la nivelul lui 2022, în vreme ce ai săi cetăţeni, mulţi dintre ei, cu mintea deschisă, cu acces la informaţie şi societăţi mai aşezate, nu doar că au aşteptări conturate la nivelul anului în care trăiesc, dar ştiu precis şi ce s-ar putea implementa în anumite sectoare pentru ca o comunitate sau o categorie socială să trăiască mai bine. Şi, atunci, de ce nu există presiune pe stat să se mişte mai repede în direcţia corectă? Poate pentru că trăim în plină confruntare lehamite vs birocraţie care maschează hoţia şi incompetenţa. O majoritate tăcută, anesteziată şi scârbită nu are cum să ceară socoteală unor vremelnici aşezaţi în funcţii cheie care au găsit secretul veşniciei şi care rămân mereu, făcând rocadă, în poziţii de putere şi control.

Totuşi, ştirea de astăzi era despre 28 de doamne care au păcălit statul. Oare? Sau despre Paştele cailor birocratici, care au devenit termenul tot mai îndepărat în care statul promite că va face ceea ce, natural, ar fi trebuit să îndeplinească de mult?