Bursa a coborât cu 4,4% în prima parte a şedinţei, sub presiunea scăderilor de pe pieţele externe

Unii investitori s-au grăbit din primele minute să introducă ordine de vânzare la preţuri din ce în ce mai mici, astfel că piaţa a căzut cu 4%, însă pe volume mai reduse de tranzacţionare decât la începutul şedinţei de vineri, când bursa a deschis în coborâre cu 5,5%. Piaţa locală a încheiat ziua de vineri în picaj cu 4,81%.

În prima jumătate de oră a şedinţei de luni, bursa de la Bucureşti a recuperat o parte din corecţia de la deschidere, în condiţiile în care pieţele vest-europene au revenit pe creştere uşoară.

Totuşi, după ora 12:00 bursa de la Bucureşti şi-a accelerat scăderea, în condiţiile în care pieţele mature din Europa s-au întors pe linia descendentă, înregistrând corecţii de până la 2%. Deşi bursele vest-europene sunt pe scădere, acţiunile companiilor europene din sectorul financiar cresc datorită zvonurilor că Banca Centrală Europeană (BCE) a început să cumpere obligaţiuni italiene şi spaniole.

Divo Pulitika, InterCapital Asset Management: Retrogradările perspectivei ratingului de credit reprezintă un semnal de avertizare clar şi un posibil precursor al unei retrogradări în categoria speculativă (junk), în cazul în care tendinţele fiscale şi macroeconomice nu se aliniază aşteptărilor. Piaţa obligaţiunilor este cea mai expusă unei eventuale retrogradări

Bursa scade vineri, dar încheie luna ianuarie cu un plus de 1,7%. Astăzi, deprecieri pe BRD SocGen (-1,7%), Electrica (-1,3%), Digi (-1,2%). Creşteri la One United (3,5%) şi TTS (1,4%)

La ora 13:00, indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni de la BVB, era în scădere cu 4,51%, iar titlurile companiilor din sectorul energetic plasau indicele BET-NG cu 5,07% sub închiderea de vineri. În şedinţa precedentă, indicele BET a căzut cu 4,06%, iar indicele BET-NG a consemnat un recul de 5,81%.

Linia descendentă a fost vizibilă şi pe acţiunile celor cinci SIF-uri şi pe titlurile Fondului Proprietatea (FP), care au dus indicele BET-FI cu 4,49% sub nivelul şedinţei precedente. Vineri, indicele BET-FI a scăzut cu 4,25%.

Indicele extins al bursei, BET-XT, care sintetizează evoluţia primelor 25 de acţiuni în funcţie de lichiditate, inclusiv SIF-urile şi FP, a coborât cu 4,89% în prima parte a şedinţei de luni. În sesiunea anterioară, indicele a căzut cu 4,25%.

Deşi declinul preţurilor a continuat, investitorii nu au mai fost atât de agresivi la vânzare. Astfel, tranzacţiile cu acţiuni realizate prima parte a şedinţei de luni au totalizat 45,5 milioane lei (10,7 milioane euro), valoare cu 37% sub rulajul din perioada similară a sesiunii precedente, de 72,7 milioane lei (17,2 milioane euro).

Acţiunile Fondului Proprietatea au continuat să conducă în topul lichidităţii, cu operaţiuni de 26,7 milioane lei, asigurând astfel 59% din rulajul pieţei. Cea mai recentă operaţiune cu aceste titluri a fost realizată la 0,47 lei, preţ cu 1,05% sub nivelul de vineri. Aceste titluri au revenit uşor în prima parte a zilei, după ce chiar în deschidere au căzut cu 2,93% şi au atins un nou nivel minim de la listare, de 0,4611 lei/titlu.

Rulaje de peste 1 milion de lei mai consemnau acţiunile BRD (BRD) – 7 milioane lei, SIF Oltenia (SIF5) – 4,1 milioane lei, SIF Moldova (SIF2) – 1,9 milioane lei şi, respectiv, Banca Transilvania (TLV) – 1,6 milioane lei.

Aceste titluri consemnau şi cele mai vizibile scăderi din piaţă. Acţiunile Băncii Transilvania coborau cu 7,41%, SIF Moldova cu 6,48%, SIF Oltenia cu 5,65%, iar titlurile BRD pierdeau 4,96%.

La mijlocul şedinţei de la Bucureşti, bursele vest-europene erau în picaj cu până la 2,5%, iar pieţele din Europa Centrală şi de Est coborau cu cel mult 3,9%.

Pierderile ar putea fi însă limitate pe pieţele internaţionale, deoarece liderii G7 au anunţat că sunt pregătiţi să ia măsuri coordonate „pentru a asigura stabilitatea şi lichiditatea pieţelor financiare”, iar Banca Centrală Europeană a sugerat că este pregătită să înceapă să cumpere obligaţiuni de stat italiene şi spaniole de pe piaţa secundară, pentru a combate efectul de contagiune al crizei datoriilor de stat.