Minijob-urile prost plătite provoacă iritare în Germania

În domenii precum retail şi sănătate, aceste minijob-uri, pentru care beneficiarii nu plătesc taxe în cazul câştigurilor de până la 450 de euro pe lună, au explodat, permiţând angajatorilor să menţină costurile cu forţa de muncă la un nivel scăzut, relatează Wall Street Journal.

Câştigurile orare pentru minijob-uri sunt de obicei mici, iar angajaţii nu au aceleaşi beneficii ca pentru slujbele obişnuite.

În timp ce restul Europei priveşte spre Germania pentru soluţii de relansare a pieţei muncii, proliferarea slujbelor cu salarii mici a generat dezbateri aprinse, principala întrebare fiind dacă suficienţi oameni beneficiază de faptul că ţara este cea mai mare putere economică a continentului.

Susţinătorii minijob-urilor argumentează că oferă părinţilor care stau acasă, pensionarilor şi studenţilor o opţiune legală de a câştiga bani neimpozitaţi, iar companiilor flexibilitate pentru adaptarea forţei de muncă la ceea ce au nevoie.

Sistemul este atractiv în sectorul serviciilor, unde retailerii şi restaurantele au nevoie mai mare de personal în perioadele de vârf de cerere, cum ar fi în cazul unităţilor de alimentaţie publică la ora prânzului.

Criticii spun însă că sistemul promovat de Germania adânceşte decalajul dintre bogaţi şi săraci şi subminează sistemul economiei sociale.

Salariile angajaţilor full-time au crescut cu 25% în perioada 1999-2010, dar cele ale personalului part-time cu numai 7,5%.

Ţinând seama de inflaţia de aproximativ 18% înregistrată în acelaşi interval, rezultă că salariile mici din Germania au scăzut semnificativ.

Economia germană a înregistrat în perioada 1999-2010 o creştere de 13,5%, ajustată la inflaţie, astfel că mulţi germani nu au simţit beneficiile evoluţiei pozitive a economiei.

Problema acestor decalaje reprezintă o temă a campaniei electorale pentru alegerile generale din această toamnă, social-democraţii din opoziţie promiţând îmbunătăţirea protecţiei sociale şi dreptul la negocieri colective, în cazul minijob-urilor. Ecologiştii propun reducerea plafonului câştigului neimpozabil la numai 100 de euro, pentru a încuraja crearea mai multor locuri de muncă full-time.

Coaliţia condusă de cancelarul Angela Merkel a majorat anul trecut plafonul câştigurilor până la care nu se plătesc impozite, de la 400 de euro la 450 de euro, şi consideră că promisiunile opoziţiei sunt populiste.