MINIME ISTORICE pentru moneda naţională: Explicaţiile analiştilor pentru prăbuşirea leului/ La ce să ne aşteptăm în continuare

Cursul de schimb leu/euro a atins miercuri 4,7569 lei, ca urmare a unei creşteri de 0,91% faţă de marţi.

„De vreo 10 ani încoace în fiecare lună ianuarie a fost o creştere a cursului, chiar dacă nu din maxim istoric în maxim istoric. Dar şi deficitul de cont curent din noiembrie este la maxim istoric, avem cele mai mari importuri, iar deficitele sunt cele mai mari din istoria post-decembristă. Dacă ne referim la majorarea de astăzi, mai mare, există două componente. O primă componentă este faptul că vin scadenţele la acele importuri iar tendinţa va fi întotdeauna de creştere în această perioadă”, spune Adrian Benţa, consultant financiar.

Claudiu Cazacu, analistul-şef al companiei XTB Trading, spune că leul se află într-o perioadă nefavorabilă, pentru că o serie de elemente macroeconomice se suprapun peste un sentiment mai puţin favorabil al investiorilor şi duc la o presiune pe leu. „O altă componentă este speculativă, pentru că îndată ce am spart pragul de 4,70 lei/euro piaţa a ezitat puţin, după care ultimele două zile au fost de vânzare clară de leu. A fost mai întâi o tatonare, o încercare a mării cu degetul, au văzut că nu este contrapartidă, au văzut că nu există volume mari oferite la vânzare şi atunci cursul a început să se mişte. Este posibil să fi fost o intervenţie a băncii naţionale, putem face nişte calcule indirecte, dar acum nu putem şti sigur dacă a fost o intervenţie. Părerea mea este că banca centrală a fost prezentă în piaţă, da poate ceva mai puţin decât săptămânile trecute. Sau poate a fost prezentă, dar setea de cumpărare de euro a fost mult prea mare, iar intervenţia ar fi devenit prea costisitoare”.

Totuşi, Claudiu Cazacu nu vorbeşte de un atac asupra leului. „Eu personal nu aş spune că vorbim de aşa ceva. Dar adevărul este că o mişcare mai amplă atrage şi speculatori, există o componentă, dar există şi fundamente, şi nu aş defini componenta speculativă ca fiind principală. Speculatorii încearcă să câştige de pe urma unor mişcări care se fac cu emoţie în piaţă. Şi acum este emoţie în piaţă. Ei încearcă să capitalizeze de pe urma schimbărilor de preţ consistente generate de emoţie, dar emoţia aceasta are un substrat fundamental”.

Pe de altă parte, speculatorii au inflenţat piaţa în măsură mai redusă decît politicul. „Toate Guvernele, de stânga sau de dreapta, au avut aceeaşi problemă, să găsescă bani pentru promisiuni electorale. Au avut mereu nevoie de foarte mulţi bani şi nu au promovat excesiv investiţiile, au mers pe consum. Este foarte uşor, vin bani la buget din accize şi TVA. De 15 ani au mers în direcţia asta, şi Guvernul actual face ce a făcut şi predecesorul, indiferent de culoarea politică, stimulează un consum. Investiţiile au fost destul de mari anul trecut, dar nu au fost în zona civilă, productivă, au fost în zona militară”, explică Adrian Benţa.

Iar Ovidiu Dumitrescu, director general adjunct la Tradeville, vorbeşte de efectele negative ale OUG 114/2018, care a generat şi o presiune la vânzare asupra leului. „Pentru investitorii străini, România devine mai puţin atractivă, astfel că îşi retrag, cel puţin parţial, banii. Cunoscând acest lucru, şi unii cetăţeni se pot gândi să îşi transforme economiiile în valută. Astfel, există un exces de ofertă pe piaţă valutară pentru RON comparativ cu cererea pentru valută străină. De multe ori aceste fluxuri sunt tranzitorii şi piaţa îşi găseşte rapid un nou echilibru. În cazul de faţă, din pricină modului în care este structurată taxa pe activele bancare, BNR nu mai poate folosi la fel de eficient ameninţarea creşterii dobanzillor interbancare pentru a apăra leul, aşa cum a făcut în 2008. Că atare, este posibil să vedem o presiune continuă de tip speculativ. În acest moment, fără vreo modificare în politicile guvernamentale care sunt percepute că anti-business, rămân două instrumente mai evidente la îndemână BNR: primul, intervenţii directe, cu riscul consumării rezervei valutare şi al doilea, discuţii, formale sau informale, cu băncile care au acces la sistemul de decontare în RON, pentru a putea găsi împreună şi alte soluţii.

În acest moment, varianta discuţiilor pare mai puţin probabilă, având în vedere modul în care OUG amintită afectează băncile.

Prima variantă pare şi ea mai puţin probabilă pe termen scurt. BNR poate aştepta ca poziţiile speculative să devină supra-extinse şi apoi să încerce o intervenţie care ar putea forţa închideri în masă ale poziţiilor respective şi stabilizarea RON într-un nou tunel de variaţie – probabil superior celui de până acum”, explică Ovidiu Dumitrescu.

În ultimele două săptămâni, cursul valutar leu/euro a crescut cu 1,8%. „Procentual vorbind, nu este o mişcare explozivă, vorbim de două procente, chiar dacă este mult faţă de ce suntem obişnuiţi sau faţă de un interval în care cursul a pămas poate prea multă vreme. Nu sunt mişcări foarte ample deocamdată, dar nici contextul extern nu este unul pesimist. Trebuie să ne gândim că bursele de afară sunt destul de echilibrate, nu avem un context de criză pe plan extern, şi asta ar trebui cumva să ne facă mai prudenţi, pentru că dacă avem un curs care trepidează în condiţii liniştite pe plan extern, ne putem imagina că dacă am fi avut agitaţie pe plan extern, mişcare ar fi fost mai amplă, am fi vorbit de căderi procentuale mai mari. Piaţa a încercat o stabilizare, am văzut în prima parte a şedinţei, la un moment dat o scădere din 4,75 spre 4,73, bănuiesc că ar fi putut fi banca centrală atunci, iar cursul a revenit după aceea foarte rapid. Este posibil ca de fapt piaţa să fie foate puternic orientată în favoarea euro şi BNR să fi decis că trebuie să aştepte puţin. Se caută un alt palier de echilibru, care va fi mai sus”, explică Claudiu Cazacu.

Ce va face cursul în peerioada următoare? „Se vor testa şi niveluri mai ridicate, poate 4,77 sau 4,78 lei/euro, dar m-aş aştepta ca piaţa să se aşeze pentru moment în zona 4,75 – 4,76 sau ceva mai jos, între 4,70 – 4,75. Pe termen scurt putem fi mai sus, dar dacă vom avea şi alte surprize atunci vom avea şi 4,77 – 4,78, temporar”, spune Claudiu Cazacu.

Şi Adrian Benţa mizează pe tendinţa de depreciere a leului. „Totul ţine de comportamentul nostru economic. Pe de altă parte avem semnale şi de o diminuare a creşterii economice, cred că anul acesta va fi creştere economică, dar nu atât de mare ca aceea din 018. Vor avea efecte şi limitarea creditării introdusă de BNR, în ultimele luni creditarea pe consum a stagnat oarecum, şi dacă vor fi şi ceva investiţii în buget poate va mai stagna creşterea cursului. Dar singura logică normală pe structura actuală a economiei noastre naţionale este deprecierea. Atât timp cât importurile sunt cu zeci de miliarde mai mari decât exporturile, nu ai nicio şansă să ţii cursul jos”, spune analistul.

Efectele creşterii cursului sunt previzibile, pentru că va genera importuri cu cheltuieli mai mari, iar importurile cu cheltuieli mai mari se vor reflecta în preţuri mai mari la raft, atât pentru bunurile din import, cu precădere mâncare sau electrocasnice, dar şi combustibil, dar şi pentru utilităţile pe care le achiziţionăm şi care sunt calculate la paritate cu o valută, de exemplu internetul sau telefonia mobilă.