Ministerul Agriculturii va administra o schemă de finanţare a producţiei de energie regenerabilă

A fost publicat, în 12 mai a.c., Ordinul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 70/2023 prin care se instituie o nouă schemă de ajutor de stat, finanţată din Fondul pentru Modernizare, cu un buget total de 500 milioane euro care se va implementa în perioada 2023-2028, notează ZF.

În baza acestei scheme, se vor lansa mai multe apeluri de proiecte, cu un buget mediu anual de 150 milioane euro, cu scopul de a finanţa noi capacităţi de producţie a energiei solare şi eoliene, dar şi a capacităţilor de stocare a energiei produse de aceste instalaţii.

Beneficiari eligibili sunt companiile care desfăşoară activităţi în baza claselor CAEN 01 - Agricultură, vânătoare şi servicii conexe, 10 - Industria alimentară şi 11 - Fabricarea băuturilor. Aceştia trebuie să consume minim 70% din energia produsă de noile instalaţii.

Valoarea maximă a finanţării nerambursabile variază în funcţie de tehnologie şi puterea instalată, plafonul fiind de 1.000.000 EUR/MW pentru centrale fotovoltaice de maxim 1 MW, şi 500.000 EUR/MW pentru centrale fotovoltaice cu putere mai mare de 1 MW. Pentru energie eoliană, plafoanele sunt cu 40% mai mari pe fiecare dintre cele două segmente de putere.

Principalul criteriu pentru departajarea proiectelor va fi valoarea grantului solicitat, acordându-se cel mai mare scor proiectelor care solicită cel mai mic grant / MW. Acest criteriu va cântări 70% din punctajul total. Celelalte criterii vor fi definite în Ghidul solicitantului, care urmează să fie publicat de Ministerul Agriculturii.

Deocamdată, nu a fost anunţat un calendar pentru lansarea primului apel, însă în ordinul aprobat se menţionează că derularea şi implementarea schemei va începe după aprobarea finanţării acesteia de către Banca Europeană de Investiţii.

Investiţiile în energie regenerabilă pentru autoconsum sunt importante pentru toate companiile din industrie, în special pentru cele din sectorul agricol şi alimentar, deoarece costurile cu energia electrică se transpun în preţurile finale ale produselor, iar cele două sectoare vizate de prezenta schemă sunt responsabile pentru fabricarea unor produse de bază. Ca urmare, eficientizarea şi reducerea costurilor acestor companii ar putea contribui la diminuarea presiunii asupra preţurilor.

Un element care contribuie la această eficientizare este instalarea de capacităţi de stocare, care vor oferi beneficiarilor posibilitatea de a utiliza o cantitate cât mai mare din energia pe care o produc fără a tranzita reţeaua de distribuţie, evitând astfel costuri suplimentare.

În prezent, preţul pentru energia electrică este plafonat pentru operatorii economici din domeniul industriei alimentare, precum şi pentru cei din domeniul agriculturii şi pescuitului la valori între 1 şi 1,3 lei/kwh, în conformitate cu legea 357/2022, ceea ce oferă o stabilitate în industrie. Cu toate acestea, plafonarea se va încheia în luna martie 2025. Până la acea dată, dacă schema ar fi implementată în perioada următoare, ar exista timp pentru montarea şi punerea în funcţiune a noilor instalaţii de energie regenerabilă, care vor contribui la diminuarea costurilor cu energia electrică după ridicarea plafonului, evitând astfel un nou val de inflaţie.

Un alt beneficiu pe care îl aduce implementarea schemei de finanţare propusă de Ministerul Agriculturii este diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră prin creşterea procentului de energie regenerabilă in mixul energetic naţional, contribuind astfel la obiectivele României şi ale Uniunii Europene privind decarbonizarea. În plus, descentralizarea producţiei de energie electrică prin aducerea locului de producţie aproape de locul de consum are un impact pozitiv asupra gradului de încărcare a reţelelor de transport şi distribuţie a energiei electrice, asigurând capacităţi pentru noi producători şi consumatori la nivelul infrastructurii existente.

În cazul unor apeluri similare, solicitanţii au avut la dispoziţie o perioadă de numai 2-3 luni pentru pregătirea şi depunerea aplicaţiilor de la momentul anunţării apelului, ceea ce se poate dovedi dificil sau chiar imposibil, în cazul în care pregătirea documentaţiei necesare nu este demarată din timp.

Schema publicată nu cuprinde detalii referitoare la conţinutul dosarelor care se vor depune, însă, pe baza experienţei cu alte scheme de finanţare, sugerăm companiilor interesate să verifice documentele cu privire la drepturile asupra imobilului unde se vor amplasa noile centrale regenerabile, să demareze realizarea studiilor de fezabilitate şi a analizei cost beneficiu, precum şi procesul de aprobare internă a proiectului, astfel încât să fie pregătite să finalizeze documentaţia într-un termen destul de scurt în momentul lansării apelului de proiect.

În concluzie, schema de finanţare a energiei regenerabile aprobată de MADR reprezintă o oportunitate importantă pentru industrie. Implementată în timp util, această schemă ar putea avea efecte pozitive în ceea ce priveşte inflaţia, contribuind totodată la un mediu mai curat, prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de energia produsă din surse convenţionale.