Ministerul Economiei a obţinut acordul pentru Fondul European de Apărare

Întrucât aspectele financiare şi alte aspecte orizontale ale Fondului vor depinde de acordul general privind următorul Cadru Financiar Multianual, negocierile cu Parlamentul următor vor continua pe baza progreselor înregistrate de Preşedinţia Română la Consiliul Uniunii Europene.

Echipa comună a Preşedinţiei Române la Consiliul Uniunii Europene, împreună cu reprezentanţi ai Ministerului Economiei (preşedinte), ai Ministerului Apărării Naţionale (vicepreşedinte şi consilier pe probleme de apărare) şi cu exponenţii Parlamentului European, a ajuns la un acord comun în privinţa propunerii de Regulament a Comisiei privind Fondul European de Apărare. Această propunere este menită să promoveze o industrie de apărare inovatoare şi competitivă, în contextul Cadrului Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027. Un
element central al Fondului este partea de inovare tehnologică ce are potenţialul de a conduce la dezvoltarea unor tehnologii disruptive, se arată în comunicatul Ministerului Economiei.

„Fondul European de Apărare creează premisele consolidării competitivităţii industriei de apărare la nivelul întregii Uniuni, prin sprijinirea acţiunilor de colaborare şi a cooperării în cadrul unor proiecte de
cercetare-dezvoltare în acest sector. Suntem cu toţii conştienţi de sinergiile importante şi de economiile de scară care ar putea fi obţinute prin deschiderea lanţurilor valorice din domeniul apărării din întreaga Europă, precum şi noile posibilităţi pe care astfel de iniţiative le-ar putea aduce în special întreprinderilor mici şi mijlocii care anterior nu au activat în domeniu. Aş vrea să menţionez că propunerea Comisiei Europene prevede pentru prima oară sume considerabile, însă acestea vor fi agreate în contextul negocierii Cadrului Financiar Multianual 2021 - 2027. Pe această cale, aş dori să încurajez companiile din industria de apărare să identifice parteneri la nivel european pentru a putea participa la proiecte colaborative. De asemenea, încurajez şi companiile ce activează în domeniul civil şi consideră că pot crea plus valoare în domeniul apărării prin cercetare - dezvoltare de tehnologii şi produse destinate acestui sector special. Le sugerez să folosească toate instrumentele existente la nivel european,cum ar fi Acţiunea Pregătitoare pentru Cercetare în domeniul Apărării (PADR, EDIDP şi cât de curând EDF), pentru a contribui la eliminarea deficienţelor forţelor sistemului naţional de apărare în materie de capabilităţi”, a declarat Ministrul Economiei, Niculae Bădălău.

Acordul atins de Preşedinţia Română la Consiliul Uniunii Europene cu Parlamentul European prevede următoarele elemente-cheie: finanţarea proiectelor care contribuie la o Uniune Europeană sigură şi care
corespund priorităţilor convenite de statele membre, în cadrul politicii de securitate şi apărare comune, şi de alte organizaţii regionale şi internaţionale, precum NATO; fondul va oferi sprijin pe tot parcursul ciclului de viaţă al dezvoltării industriale, de la cercetare, la dezvoltarea prototipului şi până la certificare; fondul va finanţa proiecte de cercetare în colaborare, în principal prin granturi; dincolo de faza de cercetare şi de proiectare, unde este posibilă o finanţare de până la 100%, bugetul UE va fi disponibil pentru a completa investiţiile statelor membre prin cofinanţarea costurilor pentru dezvoltarea prototipului (până la 20%) şi testarea, calificarea şi certificarea (până la 80%); fondul va acorda stimulente pentru proiectele cu participare transfrontalieră a numeroaselor IMM-uri în lanţul de aprovizionare din domeniul apărării, oferind rate de finanţare mai ridicate; proiectele în contextul Cooperării Structurate Europene Permanente (PESCO) pot primi, dacă sunt eligibile, un bonus suplimentar de cofinanţare de 10%, însă finanţarea nu este automată; proiectele vor fi definite în conformitate cu priorităţile de apărare convenite de statele membre în cadrul Politicii Externe şi de Securitate Comune, şi în special în contextul Planului de Dezvoltare a Capacităţilor (CDP), dar priorităţile regionale şi internaţionale, cum ar fi în cadrul NATO, pot fi de asemenea luate în considerare; sunt eligibile proiectele de colaborare care implică cel puţin trei entităţi eligibile
din cel puţin trei state membre sau ţări asociate; cel puţin 4% şi maxim 8% din buget va fi alocat proiectelor de inovare cu grad ridicat de risc, care vor stimula dezvoltarea unor tehnologii disruptive; în principiu, numai entităţile stabilite în UE sau în ţările asociate şi care nu sunt controlate de ţări terţe sau de entităţile lor juridice sunt eligibile pentru finanţare. Filialele cu sediul în UE ale unor societăţi din ţări terţe pot, în mod excepţional, să fie eligibile pentru finanţare în condiţii definite pentru a se asigura că interesele de securitate şi apărare ale UE şi ale statelor membre nu sunt compromise. Entităţile stabilite în afara UE nu vor primi nicio finanţare din partea UE, dar pot participa la proiecte de cooperare. Prin urmare, UE nu exclude pe nimeni din Fondul European de Apărare, dar stabileşte condiţii pentru a primi finanţări similare celor pe care le întâmpină companiile UE pe pieţele ţărilor terţe.

Fondul European de Apărare va veni în completarea altor programe ale UE, propuse de Comisie, în special a bugetului de 6,5 miliarde euro, alocat Mecanismului pentru interconectarea Europei pentru consolidarea infrastructurilor de transport strategice ale UE cu scopul de a le adapta la mobilitatea militară, precum şi a propunerii pentru un nou program pentru cercetare şi inovare, intitulat Orizont Europa, a cărui valoare este de 100 de miliarde euro.