Ministerul Economiei: ArcelorMittal şi Enel sunt decise să rămână în proiectul Cernavodă

Companiile semnatare ale Acordului Investitorilor au avut luni o întâlnire, după ce grupurile energetice RWE (Germania), GDF Suez (Franţa-Belgia) şi Iberdrola (Spania) au anunţat, printr-un comunicat comun, că se vor retrage din proiect, motivând incertitudinile economice şi privind piaţa energiei.

"Trei dintre investitori au anunţat la reuniune că se vor retrage din proiect, din motive ce ţin de strategia fiecărei companii. Companiile rămase în proiect, Nuclearelectrica, Arcelor Mittal şi Enel, şi-au reafirmat decizia de a continua proiectul", se arată într-un comunicat al Ministerului Economiei.

Instituţia aminteşte că la finele anului trecut Comisia Europeană a emis o opinie favorabilă referitoare la această investiţie.

Secretarul de stat în Ministerul Economiei Karoly Borbely a declarat recent pentru MEDIAFAX că autorităţile discută cu companii din SUA, Canada şi Rusia posibilitatea ca acestea să preia acţiuni în firma care construieşte reactoarele nucleare 3 şi 4 la Cernavodă, după ce grupurile europene CEZ, Iberdrola, RWE şi GDF SUEZ au renunţat la proiect.

RWE şi GDF SUEZ deţin câte 9,15% din capitalul EnergoNuclear, iar Iberdrola are o cotă de 6,2%.

Ministrul Economiei, Ion Ariton, a declarat pentru MEDIAFAX că proiectul de la Cernavodă rămâne unul prioritar pentru România.

La rândul său, Tudor Şerban, consilier al ministrului Economiei, a declarat că România va căuta noi investitori pentru construcţia celor două reactoare.

Construcţia unităţilor 3 şi 4, ale cărei costuri sunt evaluate la patru miliarde de euro, este derulată de firma mixtă EnergoNuclear, în care statul, prin Nuclearelectrica, deţine participaţia majoritară.

Primul investitor care a anunţat că se retrage din proiect a fost grupul ceh de utilităţi CEZ, care avea o participaţie de 9,15% în EnergoNuclear. CEZ şi-a anunţat această intenţie în septembrtie 2010.

Unităţile 3 şi 4 ar dubla, în cazul în care vor fi construite, puterea instalată a centralei de la Cernavodă, la circa 2.800 MW şi ar asigura, împreună cu cele două reactoare funcţionale, aproximativ 40% din energie produsă la nivel naţional.

Potrivit planurilor iniţiale ale Guvernului, construcţia celor două reactoare ar fi trebuit să înceapă în 2009 şi să se încheie în 2014-2015. În 2009 termenele pentru începerea şi finalizarea lucrărilor au fost extinse până în 2011-2012, respectiv 2016-2017.

Procedurile de atragere a investitorilor pentru construcţia unităţilor 3 şi 4 au început în 2006. Unitatea de la Cernavodă este singura centrală nuclearelectrică din România.