Ministerul Economiei nu renunţă la ideea înfiinţării societăţilor energetice

"Ministerul este în continuare doritor să facă Electra şi Hidroelectrica. Nu este vina ministerului că nu s-au făcut, cauza este blocarea lor în instanţă. Asta nu înseamnă că proiectul stă pe loc. Până la finele anului trebuie să venim cu soluţii alternative, aşa cum ne-am angajat în discuţiile cu Fondul Monetar Internaţional (FMI)", a afirmat Săndulescu, prezent la un seminar organizat de Ziarul Financiar.

El a adăugat că, spre exemplu, Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA) ia în calcul formarea unui complex energetic format din cele trei complexuri energetice din Oltenia şi Societatea Naţională a Lignitului şi a altui complex compus din Compania Naţională a Huilei şi cele două termocentrale cărora le livrează cărbune, respectiv Deva şi Paroşeni.

"În cazul primului complex există la nivelul ministerului o unitate de opinii. În cazul celui de-al doilea complex încă se poartă discuţii. Aceste două proiecte sunt privite de minister ca paşi intermediari în crearea Electra şi Hidroenergetica", a precizat Săndulescu.

Directorul din MECMA a adăugat că dacă nu se vor face celor două societăţi, soluţia unor oferte publice primare pentru Hidroelectrica şi Nuclearelectrica "este absolut aplicabilă". Totodată, din Termoelectrica urmează să fie separate activele viabile, iar acele grupuri care produc şi energie termică nu ar trebui închise.

"Unele active ale Termoelectrica vor fi restructurate, fie închise", a spus Săndulescu.

Proiectul înfiinţării Electra şi Hidroenergetica a fost blocat în instanţele de judecată din cauza unor procese intentate de Fondul Proprietatea, care deţine acţiuni la cele mai multe dintre societăţile care ar urma să fie incluse în acest plan de reorganizare, de sindicate şi firme private, care contestau oportunitatea propunerii.

Electra ar urma să încorporeze Nuclearelectrica, termocentralele Turceni, Rovinari şi Craiova, o parte a Hidroelectrica şi Societatea Naţională a Lignitului Oltenia. În cealaltă companie energetică naţională, Hidroenergetica, urmeaz să fie incluse termocentralele Electrocentrale Deva şi Electrocentrale Bucureşti, o parte a Companiei Naţionale a Huilei şi restul activelor hidroenergetice.

Săndulescu a adăugat că ministerul va lansa "în curând" în dezbatere publică proiectul de revizuire a strategiei energetice, proiect care mai are nevoie de aprobarea conducerii instituţiei.

În opinia acestuia, România nu ar trebui să reacţioneze emoţional în privinţa securităţii centralei nucleare de la Cernavodă, care este diferită ca mod de funcţionare şi structură de cea japoneză de la Fukushima, grav avariată de tsnunamiul din luna martie.

"Unităţile nucleare 3 şi 4 se fac, acum lansăm un proces de atragere de noi investitori pentru a reduce participaţia Nuclearelectrica şi a efortului părţii române. Ar trebui să nu reacţionăm emoţional faţă de energie nucleară, având în vedere cazul Fukushima", a spus Săndulescu.

Totodată, pentru proiectul construcţiei hidrocentralei de la Tarniţa "sunt şanse" ca până la finele anului să fie cunoscuţi investitorii, a precizat el.