Ministerul Finanţelor a împrumutat 2,4 miliarde de dolari de pe pieţele internaţionale. Unde vor ajunge banii

Prin obligaţiunile în dolari pe 5 ani, statul a împrumutat 1,35 mld. dolari, iar prin bondurile pe 10 ani, suma totală a ajuns la 1,06 mld. dolari, din care 310 mil. dolari reprezintă refinanţările unor titluri emise anterior cu scadenţă în 2022, 2023 şi 2024, potrivit Bloomberg.

Emisiunea de obligaţiuni pe 5 ani în dolari este scadentă în 27 februarie 2027, iar cea pe 10 ani în 27 martie 2032.

La bondurile pe 5 ani dobânda este formată din dobânda de referinţă la titlurile de Trezorerie în dolari pe 5 ani la care s-au adăugat 150 de puncte de bază, în timp ce la bondurile pe 10 ani dobânda este de 185 de puncte de bază peste dobânda de referinţă la titlurile de Trezorerie în dolari pe 10 ani.

Intermediarii emisiunilor de bonduri în dolari au fost Citi, Erste, HSBC, ING, JP Morgan şi Société Générale.

Investitorii în noile bonduri au avut posibilitatea să preschimbe cu noile titluri obligaţiuni lansate anterior scadente în februarie 2022, august 2023 şi ianuarie 2024.

În februarie 2022 ajung la scadenţă împrumuturi în dolari realizate de Ministerul Finanţelor în 2012. În februarie şi martie 2012 statul s-a împrumutat cu 2,25 mld. dolari la dobânzi de 6,875%, respectiv 6,45%. În februarie 2013, Ministerul Finanţelor împrumutase 1,5 mld. dolari la un cost de 4,5%, titlurile fiind scadente în august 2023. Iar în ianuarie 2014, statul s-a împrumutat cu 2 mld. dolari, la dobânzi de 5%, respectiv 6,25%, titlurile fiind scadente în 2024, respectiv în 2044.

Potrivit unui document publicat săptămâna trecută de Ministerul Finanţelor, România trebuie să împrumute în acest an aproximativ 145 mld. lei de pe piaţa internă şi externă pentru finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriilor anterioare, având în vedere nivelul previzionat al deficitului bugetar, de 5,84% din PIB (aproximativ 77 mld. lei) precum şi de volumul datoriei de refinanţat în anul 2022, în sumă de cca 68,4 mld. lei.

Finanţele estimează că deficitul bugetar se va finanţa în proporţie de circa 30% din surse interne şi de 70% din surse externe.

Împrumuturile de pe pieţele externe sunt estimate la aproximativ 14 mld. euro în 2022, inclusiv prin emiterea de euroobligaţiuni inclusiv prin plasamente private, într-un volum de cca 10 mld. euro, şi realizarea de operaţiuni de răscumpărare anticipată şi preschimbare parţială a unor serii de euroobligaţiuni existente în scopul administrării vârfurilor de plată din anii 2023-2024.

De asemenea, statul va obţine fonduri de pe pieţele externe prin disponibilizarea sumelor de cca 3,7 mld. euro de către CE în cadrul Facilităţii de Redresare şi Rezilienţă şi prin trageri din împrumuturi contractate de la instituţii financiare internaţionale estimate la cca 400 mil.euro.

Prin împrumuturile externe, Ministerul Finanţelor are în vedere reducerea riscului de refinanţare prin extinderea duratei medii rămase a portofoliului de titluri de stat, în condiţii avantajoase de cost, precum şi consolidarea rezervei financiare în valută existentă la dispoziţia Trezoreriei Statului şi diversificarea bazei investiţionale.