Ministerul Finanţelor a informat Parlamentul că nivelul accizei la carburanţi este sub cel acceptat de UE

Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, 4 decembrie, în calitate de for decizional, proiectul de lege ce elimină supra-acciza la carburanţi, însă nivelul accizei stabilit prin lege încalcă prevederile directivei UE care stabileşte limite minime pentru accize, ceea ce înseamnă o posibilă confruntare cu Comisia Europeană sub forma unei proceduri de infringement, lucru de asemenea comunicat de către Ministerul Finanţelor Parlamentului. Printre iniţiatorii proiectului de eliminare a supra-accizei se regăseşte şi actualul ministru de finanţe, Florin Cîţu.

Directiva 2003/96/CE a Consiliului privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice şi a electricităţii stabileşte ratele minime de impozitare care sunt obligatorii pentru toate statele membre. În esenţă, Directiva impune un nivel minim al accizelor de 330 euro/mia de litri pentru motorină şi 359 euro/litri în ceea ce priveşte benzina, nivel calculat la cursul publicat în prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul anterior. Pentru conversie, a fost stabilit un curs de 4,7511 de lei. Eliminarea supra-acizei duce nivelul acesteia sub cel stabilit de directivă, ceea ce înseamnă că ar fi necesară majorarea accizei pentru respectarea Directivei.

"La nivelul Uniunii Europene, ratele de impozitare, preţurile carburanţilor, precum şi ponderea taxelor în aceste preţuri sunt atent monitorizate, actualizate şi publicate pe pagina de internet a Comisiei Europene. În acest sens, menţionăm că România are obligaţia respectării îndatoririlor ce îi revin în calitate de stat membru, orice încălcare a acestora putând face obiectul analizei la nivelul Uniunii Europene, inclusiv sub aspectul unei posibile declanşări a procedurii de infringement. Facem precizarea că nivelul accizelor stabilit prin proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal se situează sub nivelul minim prevăzut de legislaţia europeană. Dorim să subliniem că, urmare a solicitării Biroului permanent al Senatului, proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 227/2015 a fost înaintat de către Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul spre analiză Ministerului Finanţelor Publice, iar conform procedurilor interinstituţionale, prin răspunsul comunicat la această solicitare, instituţia noastră a semnalat aspectele prezentate anterior", se arată în răspunsul MFP.

Pe lângă posibila confruntare cu Comisia, eliminarea supra-accizei la carburanţi şi eliminarea supra-impozitării contractelor de muncă part-time, votată prin acelaşi proiect de lege, are un impact bugetar de 4 miliarde de lei, după cum a spus luni ministrul Finanţelor, Florin Cîţu. Asta în condiţiile în care deficitul pentru anul viitor este deja plafonat la 3,6% din PIB, fără a avea promulgate şi trecute în bugetul pentru 2020 eliminarea acestor taxe. Deficitul în 2020, precum şi cel din 2021, este peste limita de 3% permisă de tratatele europene, un alt posibil punct de confruntare cu Comisia Europeană.

Premierul Ludovic Orban a declarat ulterior adoptării proiectului de lege că este convins că eliminarea supraaccizei pe carburanţi va genera o creştere în consumul din economia naţională iar astfel bugetul statului va beneficia de măsura respectivă.