Ministerul Finanţelor a postat în dezbatere proiectul reducerii CAS

În documentul prezentat pe site-ul ministerului se arată că promovarea proiectului de lege privind reducerea contribuţiilor de asigurări sociale este determinată de regresia sistemului românesc de impozitare a muncii, generată de nivelul cotelor contribuţiilor sociale care acţionează ca un factor descurajator pentru ocuparea forţei de muncă şi pentru stimularea mediului de afaceri şi a investiţiilor, şi de faptul că sistemul asigurărilor sociale suferă distorsiuni care reduc baza impozabilă pentru contribuţiile la pensii, dar şi pentru asigurările de sănătate.

Ministerul face referire şi la existenţa pe piaţa muncii a unei mari presiuni fiscale asociată nivelului ridicat al contribuţiilor de asigurări sociale care alimentează sistemul de pensii şi care determină necesitatea diminuării sarcinii fiscale suportate de angajator, luând în considerare faptul că două treimi din contribuţia datorată la sistemul de pensii reprezintă contribuţia angajatorului. Astfel, arată Finanţele, România se confruntă cu o rată scăzută a participării pe piaţa muncii cu forme legale, iar costul ridicat al muncii pentru angajator, determină o cerere redusă de forţă de muncă.

"Iniţiatorii prezentului proiect de lege urmăresc diminuarea poverii fiscale pe piaţa muncii prin promovarea măsurii de reducere a cotei de contribuţie de asigurări sociale datorată de angajator cu cinci puncte procentuale. Implementarea acestei măsuri este deosebit de necesară mediului de afaceri din România, iar amânarea implementării acesteia nu ar face altceva decât să frâneze bunul mers al economiei şi chiar să ţină la distanţă potenţialii mari investori, care, sunt întotdeauna atraşi de un mediu fiscal avantajos şi predictibil", se arată în proiect.

Autorităţile se aşteaptă ca reducerea CAS să crească fondurile rămase la dispoziţia angajatorului, surse care pot fi folosite pentru crearea de noi locuri de muncă, contribuind astfel la creşterea bazei de calcul a contribuţiilor sociale, să crească şi numărul de contribuabili, implicit eficientizarea raportului contribuţii/beneficiari şi a masei de impunere, respectiv să majoreze venitul asupra căruia se aplică contribuţia, şi să stimuleze mediul de afaceri şi să reducă rata efectivă de taxare a muncii.

În proiectul de lege, prezentat anterior de MEDIAFAX, se arată că iImpactul negativ generat asupra bugetului prin reducerea CAS, calculat la 4,8 miliarde lei pe 2015, va fi acoperit de Guvern, printre altele, din sume atrase prin controale la persoane fizice cu venituri mari, dar şi cu surse din străinãtate şi prin recuperarea debitelor cu noua Lege a insolvenţei.

Pentru a obţine mai mulţi bani la buget, Guvernul va relansa campania de notificare prin transmiterea de scrisori către contribuabilii ce prezentau riscul de nedepunere a declaraţiei de venit din străinătate.

Alte surse pe care Guvernul le ia în calcul pentru a compensa, anul viitor, impactul negativ sunt îmbunătăţirea sistemului de colectare a impozitelor şi taxelor ce vizează recuperarea arieratelor fiscale înregistrate de contribuabilii mijlocii, prevenirea şi combaterea muncii nedeclarate şi/sau subdeclarate, în scopul sprijinirii concurenţei loiale în mediul de afaceri şi a protejării angajaţilor prin creşterea nivelului de securitate socială, dezvoltarea analizei de risc generalizată la nivelul întregii activităţi de administrare fiscală, în baza informaţiilor de natură fiscală despre contribuabili, precum şi dezvoltarea aplicaţiilor informatice în vederea efectuării de analize ale rezultatelor acţiunilor de inspectie fiscală, în scopul confirmării criteriilor de risc şi a furnizării de informaţii pentru analizele de risc viitoare, întărirea controlului vamal, continuarea simplificării accesului contribuabilului la propriul dosar fiscal prin crearea posibilităţii de accesare a informaţiilor privind propriile obligaţii fiscale (S.M.S., e-mail) şi a plaţii electronice a acestora ( card, S.M.S.) catre Trezorerie, continuarea simplificării declaraţiilor fiscale precum şi dezvoltarea declarării electronice, implementarea procedurilor şi dezvoltarea unui sistem informatic pentru realizarea schimbului automat de informaţii cu statele membre UE începând cu anul 2015 în conformitate cu prevederile Directivei 2011/16/UE.

Guvernul consideră, în acelaşi timp, că modificările survenite asupra Legii insolvenţei 85/2006 vor permite recuperarea debitelor curente şi diminuarea volumului arieratelor şi se bazează la încasări suplimentare pe finalizarea demersurilor necesare organizării activităţii Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală, care să permită operaţionalizarea completă a acestei structuri, dar şi pe intensificarea verificărilor la persoanele fizice cu averi mari, conform Codului de procedură fiscală, şi relansarea campaniei de notificare prin transmiterea de scrisori către contribuabilii ce prezentau riscul de nedepunere a declaraţiei de venit din străinătate.

Pentru acest an, impactul negativ va fi compensat din veniturile încasate suplimentar din impozitul pe construcţii. Astfel, conform documentului, impozitul pe construcţii proiectat pentru anul 2014, în valoare de 488 milioane lei, a fost declarat la o valoare de 1,449 miliarde lei şi încasat la primul termen de plată în sumă de 710,4 milioane lei.

Documentul reduce cotele plătite de angajatori, în funcţie de condiţiile de muncă, pentru contribuţia de asigurări sociale datorată sistemului public de pensii de la 20,8% la 15,8% pentru condiţii normale de muncă, de la 25,8% la 20,8% pentru condiţii deosebite de muncă şi de la 30,8% la 25,8% pentru condiţii speciale de muncă şi pentru alte condiţii de muncă.

Impactul negativ total este calculat la 850 milioane lei pentru acest an, la 4,86 miliarde lei pentru anul viitor, la 5,2 miliarde lei pentru 2016, la 5,5 miliarde lei pentru 2017 şi tot la 5,5 miliarde lei pentru 2018.