Ţările G20, care reprezintă aproximativ 85% din PIB-ul mondial şi trei sferturi din schimburile comerciale, se străduiesc adesea să ajungă la un acord, însă disensiunile geopolitice care au avut loc de la invazia Rusiei în Ucraina, în 2022, au făcut ca acest grup să fie mai fracţionat ca niciodată.
Neînţelegerile s-au accentuat de când preşedintele Donald Trump a preluat funcţia, în ianuarie, şi a implementat rapid măsuri noi în politicile comerciale şi externe ale Washingtonului.
Africa de Sud deţine preşedinţia rotativă a grupului şi, pentru preşedintele Cyril Ramaphosa, prima reuniune G20 din Africa reprezintă o oportunitate de a determina naţiunile bogate să ţină cont de preocupările ţărilor mai sărace – agravarea inegalităţii, acţiuni inadecvate privind schimbările climatice şi un sistem financiar care favorizează băncile de investiţii în detrimentul debitorilor suverani săraci.
Statele Unite nu vor participa, însă, la întâlnire. Secretarul de stat american, Marco Rubio, a respins la începutul acestei luni agenda convenită anterior privind „diversitatea, echitatea şi incluziunea” şi a descris-o ca fiind „foarte proastă”.