Miniştrii de Finanţe din zona euro se întâlnesc miercuri în şedinţă extraordinară pe tema Greciei

În cadrul întâlnirii, organizată cu o zi înainte de începerea summitului EU, ministrul grec de Finanţe Yaris Varoufakis va avea ocazia să prezinte, în mod oficial, cererile guvernului de la Atena privind reducerea datoriilor ţării.

"Miniştrii vor schimba opinii privind paşii ce trebuie urmaţi după numirea unui nou guvern în Grecia, în contextul în care sprijinul financiar pentru statul elen expiră la finele lunii februarie", se arată într-un comunicat al executivului de la Bruxelles.

Acordul de 240 de miliarde de euro pe care Grecia l-a semnat în 2010 cu creditorii internaţionali expiră pe 28 februarie.

Varoufakis, împreună cu premierul grec Alexis Tsipras, s-au întâlnit în această săptămână cu oficiali din şapte ţări europene pentru discuţii privind o posibilă restructurare a datoriilor Greciei, care în prezent echivalează cu 175% din PIB.

Cabinetul condus de Tsipras este hotărât să nu mai accepte măsurile de austeritate cerute prin programele multilaterale de asistenţă financiară şi a propus, ca o soluţie pentru reducerea datoriilor, înlocuirea actualelor obligaţiuni deţinute de creditorii externi cu unele cu o dobândă mai favorabilă.

Propunerile Greciei au fost însă întimpinate cu opoziţie de mai multe ţări.

Mai mult, Banca Centrală Europeană a anunţat joi că nu va mai accepta obligaţiunile guvernamentale elene drept garanţii pentru finanţarea băncilor din această ţară, sporind presiunilea asupra guvernului de la Atena să menţină măsurile de austeritate.

Măsura afectează grav statul elen, deoarece băncile comerciale sunt principalii finanţatori ai datoriei publice, cumpărând frecvent obligaţiunile pe termen scurt emise de Grecia pentru a-şi acoperi costurile.

Potrivit lui Frederik Ducrozet, analist al băncii franceze Credit Agricole, băncile elene deţin obligaţiuni guvernamentale şi certificate de trezorerie în valoare de 18 miliarde de euro.

Guvernul de la Atena insistă însă că situaţia financiară a sistemului bancar este bună şi că ţara poate accesa credite de la BCE prin programul ELA (emergency liquidity assistance), care oferă fonduri băncilor centrale din zona euro pentru finanţarea instituţiilor bancare comerciale aflate în dificultate.

Potrivit unor surse bancare citate de AFP, BCE a aprobat joi suplimentarea până la 60 de miliarde de euro a fondurilor oferite Greciei prin programul ELA.

Principala problemă cu creditele acordate prin ELA o reprezintă nivelul mai mare al dobânzii, de 1,55% pe an, faţă de dobânda de 0,05% pe an pe care BCE o cere băncilor centrale din zona euro pentru împrumuturile obişnuite.

"Reacţia populaţiei este marea necunoscută", a spus Nathalie Janson, economist la Neoma Business School din Reims, nordul Franţei.

În cazul în care deponenţii vor începe să îşi retragă banii din bănci în număr mare, instituţiile de credit ar putea rămâne în scurt timp fără numerar.

Până în prezent, însă, populaţia s-a arătat solidară cu guvernul condus de Tsipras.

Joi seara, aproximativ 5.000 de persoane au participat la un miting pentru susţinerea lui Tsipras şi a partidului pe care în conduce, formaţiunea de extremă-stânga Syriza.