Miniştrii din UE caută soluţii de finanţare pentru revigorarea economiei, fără creşterea datoriilor

Pe fondul redresării economice fragile din cea mai gravă criză financiară din ultima generaţie, miniştrii de Finanţe au însărcinat Comisia Europeană şi Banca Europeană de Investiţii (BEI) să redacteze o listă de proiecte care să creeze creştere şi să decidă cum să fie finanţate, relatează Reuters.

"Am dat mandat Comisiei şi BEI să prezinte un raport iniţial referitor la măsurile practice care pot fi luate, proiecte profitabile de investiţii care sunt justificate”, a declarat ministrul italian al Economiei,
Pier Carlo Padoan.

Miniştrii urmează să discute proiectele şi mijloacele de investiţii la următoarea lor reuniune, din luna octombrie.

Nu sunt disponibile detalii referitoare la natura proiectelor avute în vedere de oficialii europeni.

Pentru finanţarea proiectelor, miniştrii au discutat patru idei, respectiv un plan italian pentru noi instrumente de finanţare pentru companii, o propunere franco-germană de stimulare a investiţiilor private şi o propunere poloneză pentru înfiinţarea unui fond UE în valoare de 700 de miliarde de euro. De asemenea, este analizată o propunere a viitorului preşedinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, pentru un program de investiţii în valoare de 300 de miliarde de euro destinat relansării economiei europene.

"Nu avem o baghetă magică, dar avem nevoie de creştere, trebuie să stimulăm cererea fără să ne îndatorăm. Este nevoie de mixul corespunzător de bani publici şi privaţi", a declarat ministrul de Finanţe francez, Michel Sapin.

Economia UE, care generează circa un sfert din PIB-ul mondial, a înregistrat anul trecut o creştere de numai 0,1%, iar rata şomajului este aproape dublă faţă de cea din Statele Unite, cu aproximativ 25 de milioane de persoane fără un loc de muncă.

În aceste condiţii, investiţiile sunt cuvântul de ordine între miniştrii europeni, în pofida politicii germane de reducere a cheltuielilor bugetare.

Germania este presată de Franţa şi Italia să relaxeze politica fiscală şi să se folosească de încasările publice pentru investiţii.

Ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schaeuble, susţine cu tărie investiţiile, dar în această săptămână a respins apelurile ca guvernul de la Berlin să cheltuiască mai mult pentru a susţine economia zonei euro, care a stagnat în trimestrul al doilea.

Vicepreşedintele Băncii Centrale Europene (BCE) Vitor Constancio a declarat după reuniunea miniştrilor de Finanţe că economia zonei euro va reveni la creştere în trimestrul al treilea, dar avansul pe ansamblul anului va fi sub 1%.

Spre deosebire de Statele Unite, companiile europene depind de bănci pentru 80% din finanţările atrase, dar băncile sunt reticente să dea împrumuturi, în urma crizei.

În Italia, a patra mare economie a Europei, creditele acordate companiilor au scăzut cu peste 70 de miliarde de euro de la jumătatea lui 2011, iar contracţia continuă, potrivit datelor băncii centrale din această ţară.

Problema este aceeaşi la nivelul Europei, cu impact asupra redresării, în condiţiile în care companiile mici asigură două din trei locuri de muncă în UE.

O altă problemă este costul diferit de creditare în statele zonei euro, regiune unde obiectivul este crearea unor condiţii unitare de finanţare.