Miniştrii Finanţelor din zona euro au ajuns la o înţelegere: Recapitalizarea băncilor cu 100 de miliarde de euro

După aproape zece ore de discuţii, miniştrii de Finanţe au învins opoziţia Spaniei, Italiei şi Portugaliei şi au convenit asupra necesităţii pentru o recapitalizare de circa 100 de miliarde de euro a băncilor din Europa, pentru a le proteja de ameninţarea unei intrări a Greciei în încetare de plăţi şi de riscul mai amplu al unei contagiuni financiare în zona euro.

Băncile din Franţa şi Germania au cea mai mare expunere pe Grecia, de 51,26 miliarde de dolari, respectiv 33,5 miliarde de dolari, la sfârşitul lunii iunie, potrivit datelor Băncii Reglementelor Internaţionale. Expuneri importante au şi Marea Britanie, de 12,6 miliarde de dolari, dar şi Portugalia, de 10 miliarde de dolari. Băncile europene au o expunere totală pe Grecia de 126,73 miliarde de dolari.

Propunerea miniştrilor va fi discutată, duminică, la summitul liderilor UE, care s-au reunit pentru a discuta o soluţie "amplă" la criză, care trebuie să includă un al doilea pachet de ajutor finaciar pentru Grecia, o majorare a resurselor Facilităţii Europene pentru Stabilitate Financiară, fondul de uregnţă al zonei euro, şi consolidarea situaţiei finaciare a băncilor.

De la reuniunea de duminică nu este aşteptat niciun acord important, însă cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a declarat că speră ca summitul programat pentru miercuri să genereze rezultate clare.

"Trebuie să luăm decizii cu impact major. Cred că miniştrii de Finanţe au făcut progrese, astfel încât să ne atingem ţintele ambiţioase până miercuri", a afirmat Merkel.

La rândul său, preşedintele francez Nicolas Sarkozy a declarat: "S-au făcut progrese. Până miercuri trebuie găsită o soluţie, structurală şi ambiţioasă, o soluţie definitivă". Întrebat dacă este încrezător că se va ajunge la un acord, Sarkozy a spus: "Da, altfel nu aş fi aici".

În timpul reuniunii de sâmbătă a miniştrilor de Finanţe, reprezentanţii Autorităţii Bancare Europene au declarat că băncile din UE au nevoie de 100-110 miliarde de euro pentru a-şi creşte rata de adecvare a capitalului la 9%, în contextul în care obligaţiunile guvernamentale ale statelor cu probleme ar fi înregistrate la valoarea de pa piaţa financiară.

Italia, Spania şi Portugalia, ţări care se confruntă cu note de plată consistente pentru a-şi consolida băncile, au avut rezerve în a accepta înţelegerea, despre care consideră că le expune mai mult decât Franţa sau Germania, ţări care au o expunere mare pe Grecia.

Surse apropiate reuniunii au declarat, însă, că planul pe care minştrii de Finanţe îl transmit liderilor UE s-ar putea să nu prevadă o sumă totală a recapitalizărilor, aceasta urmând să fie decisă de şefii statelor.

"Am pus bazele unui acord", a spus ministrul de Finanţe al Suediei, Anders Borg, poziţie susţinută şi de reprezentantul Marii Britanii, George Osborne.

Dacă liderii UE pot ajunge la un acord asupra recapitalizării băncilor în zilele următoare ar reprezenta un important pas înainte în eforturile de a stopa criza.