Ministrul Economiei, despre redeschiderea minelor: Până în august, primele contracte. Avem aur foarte mult. Ne facem inele/ Ce spune despre gazele din Marea Neagră

„Până în august, am primele contracte. Le fac publice”, a afirmat, miercuri seara, Nicolae Bădălău, într-o emisiune la TVR 1, întrebat despre când va reîncepe mineritul în România.

„Remin Baia Mare îi dau drumul. Acum câteva săptămâni au încercat unii să îi vândă sediul central care este în Baia Mare, o frumuseţe. I-am oprit şi nu vând nimic. Cupru Min – Lulescu – Moldomin va deveni a doua din Europa, ca metalurgie. Firma care va veni are condiţia să facă metalurgie, vreo 200 şi ceva de milioane. Atunci începem să contăm şi noi în Europa. Mai am Băiţa şi restul care sunt mai mici”, a precizat Bădălău.

Moldomin este vechea mină de cupru de la Moldova Nouă (judeţul Caraş-Severin).

„Avem aur foarte mult. Îl vindem, îl ia Banca Naţională, ne facem inele, ghiuluri”, a afirmat Bădălău, întrebat ce resurse de aur are România şi cum pot fi acestea exploatate.

Ministrul Economiei a mai spus că „nu s-a vrut” ca pentru exploatarea zăcămintelor de aur să fie stabilite parteneriate public-private, deşi „asocierea” este o idee bună, în opinia acestuia.

„Luăm firme străine, ei vin cu tehica, noi venim cu resursele”, a subliniat Bădălău. „Se poate cu cât vine fiecare”, a continuat ministrul, întrebat de ponderea asocierii.

Cupru Min este evaluat la 2,5 miliarde, conform evaluării Ministerului Economiei, a arătat sursa citată. „Resursa noastră de cupru şi aur, numai pe Cupru Min şi Moldomin duce peste 80 de ani, trăim din ea şi nu vrem să-l exploatăm. Luăm materialul şi îl exploatăm bulgări afară, concetrat. Asta facem. La containere am încasat peste 100 de milioane de euro”, a susţinut Bădălău.

Mai exact, toate cele 460 de mine pe care le avea România sunt închise, cu excepţia Cupru Mind, „care pune concentratul în containere şi îl exportă în China”, potrivit datelor furnizate de sursa citată. „Vă daţi seama?! Şi este rentabil. Şi noi nu mai avem metalurgie. Noi nu facem nimic în România. Noi nu avem valoarea adăugată. (…) Am chemat Consiliul de Administraţie de la Cupru Min şi i-am întrebat: «Când se termină contractual acesta?» «În octombrie.» «Nu mai prelungim, nu mai sunt de-acord, că statul este proprietar, prin Ministerul Economiei». La trei zile, mi-a venit firma cu 500 de milioane că sunt de-acord să investească în România”, a subliniat Bădălău.

În acest context, ministrul Economiei a menţionat că exploatarea se va face pe baza unei noi legislaţii.

„Încercăm să scriem acum o lege a mineritului. (...) Ne dă bani Uniunea Europeană să le închidem, pentru că nu trebuie să fim pe piaţă. Asta încerc să vă spun, că trebuie să fim români şi să ieşim pe piaţă. Anul acesta, avem 220 de milioane de euro, pentru închiderea de mine”, a precizat Bădălău.

Ministrul Economiei a mai susţinut idea ca acei bani să nu mai fie alocaţi de Comisia Europeană, iar România să redeschidă acele mine.

„Cupru Min – Moldomin. Am avut peste zece firme, niciodată nu m-am întâlnit singur - zece de la noi, zece de la ei. A venit o firmă şi mi-a spus, la Remin, care este închisă din 2008: «Ce datorii are?». 125 de milioane de euro. «Jumătate vă plătim acum, restul în şase luni şi vrem să facem asociere să îi dăm drumul»”, a mai spus Bădălău.

Ministrul Economiei a mai susţinut că sunt oameni care îi recomandă să nu fi redeschisă fabrica de pulberi. Cine? „Sunt oameni «de bună credinţă», care pierd zeci de milioane, sunt oameni care pierd, care pierd bani”, a precizat Bădălău.

Cupru Min S.A. Abrud este unicul producător din România care are ca obiect principal de activitate extracţia de minereuri neferoase, prepararea minereurilor cuprifere şi valorificarea concentratului cupros şi a metalelor preţioase. Anul trecut, compania a înregistrat o producţie de concentrat de cupru de 38.162 de tone. La finele anului 2017, Cupru Min S.A. Abrud avea 556 de angajaţi.

Zăcământul este situat administrativ pe teritoriul comunei Lupşa, judeţul Alba.

Acesta are forma unui corp vertical cu înălţimea de 1.200 m şi secţiunea orizontală de formă eliptică, cu dimensiunile de 600 de metri şi 800 de metri. Partea utilă a zăcământului este constituită din minerale de cupru, înglobând peste 1 miliard de tone minereu cu un conţinut de 0,36% Cu şi 1,8% S.

Bădălău, despre gazele din Marea Neagră:OMV şi Exxon anunţă săptămâna viitoare că încep investiţiile

Ministrul Economiei, Nicolae Bădălău, a anunţat, miecuri seara, că săptămâna viitoare, OMV Petrom şi ExxonMobil vor anunţa că încep investiţiile din Marea Neagră, ceea ce poate duce la independenţa energetică a României peste cinci ani.

„Cu offshore-ul devenim principalul furnizor de gaze al Uniunii Europene. Avem bogăţie. Înţeleg că OMV-ul şi americanii (ExxonMobil – n.red.) anunţă săptămâna viitoare că încep investiţiile. Noi deja lucrăm BRUA. Avem finanţarea pe Podişor – Tuzla, ca să legăm cu principală, ştiţi că am cumpărat şi compania din Republica Moldova (Moldogaz - n.red.)”, a spus, miercuri seara, Nicolae Bădălău, într-o emisiune la TVR 1, întrebat despre situaţia gazelor din Marea Neagră.

În momentul acesta producem aproximativ 29 de milioane de metri cubi de gaz natural pe zi şi consumăm aproximativ 50 de milioane de metri cubi pe zi, în perioade de vârf. „Restul luăm de la ruşi. (Preţul) Cel mai mare din Europa”, a precizat Bădălău, referitor la diferenţa dintre consum şi producţie.

Ministrul Economiei a menţionat că trebuie întrebaţi diplomaţii de ce este cel mai mare preţ din Europa.

„100%” ar fi independenţa energetică a României, odată cu exploatarea gazelor din Marea Neagră, potrivit sursei citate.

„Dacă dăm drumul la cele opt perimetre, Marea Britanie are cam 40 milioane de metri cubi, considerând-o în Uniune, Olanda este pe doi cu 30 şi ceva, după aia suntem noi. Noi depăşim 55-60 milioane. Asta înseamnă că suntem pe primul loc”, a detaliat Bădălău.

Ministrul Economiei a estimate că resursele din Marea Neagră pot deveni exploatabile în „trei – patru – cinci ani”.

„Deja ei încep să îşi rezerve capacitate de transport pe BRUA. Avem foarte multe firme care vin, în momentul acesta, noi având cantitatea de gaz, pentru că în lumea aceasta a energiei informaţia… ăia ştiu mult mai bine ca noi ce avem în offshore, ce avem şi în interiorul ţării. Vin foarte mulţi pentru centrale electrice, cogenerare – transformă gazul în energie electrică. Nouă ne lipsesc şi acolo vreo 2.000 şi ceva de MWh, pe care reuşim să îi prindem de aici. Avem una la Craiova, care este proiectul acum, şi asigurăm şi la Ford prin ea”, a detaliat Bădălău.

Ministrul Economiei a dat şi exemplu de ţări sau zone unde România ar putea exporta surplusul de gaze sau companii locale care au nevoie de gaze, precum fabricile lui Ioan Nicolae.

„Uitaţi-vă la Ungaria care au manufactură multă şi nu este o ţară care să aibă energie. Ţările care au manufactură pot să îşi crească (manufactura - n.red.). Discutam cu domnul Nicolae, care are fabricile de îngrăşămite, la Giurgiu. El consumă la fabricile acestea chimie reprezintând circa la 60% gazul. El consumă mai mult decât bulgarii, când le dă drumul - este o întreagă industrie şi cu cea de la Turnu, şi cu cea de la Bacău, o întreagă industrie care ar putea ţine România. România importă îngrăşămite şi el este aici cu ele. (...) Cu bulgarii şi cu Turkish Stream avem o şansă, pentru că putem să ne legăm şi de gazele din Azer. Încă este discuţia făcută pentru o rezervă”, a menţionat Bădălău.

Vizavi de profitul Transgaz şi faptul că, în ultimii doi ani, statul le-a solicitat firmelor sale să îi distribuie o bună parte din profit, Nicolae Bădălău a mai afirmat, miercuri seara, că acolo este altă discuţie: „Nu le luăm tot profitul. Eu am o discuţie cu ei vizavi de eficientizare, de scăderea cheltuielilor şi de investiţii cât mai mari pentru că noi am promis”.

Explorarea blocului Neptun din Marea Neagră este un joint venture între OMV Petrom şi compania americană ExxonMobil. În 2012, OMV şi ExxonMobil au anunţat că au descoperit rezerve de 42 până la 84 de miliarde de metri cubi de gaze.

Conform unor estimări ale Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, în trei perimetre din Marea Neagră există descoperiri potenţiale comerciale: perimetrul Neptun Deep - intre 42 si 82 miliarde de metri cubi de gaz, perimetrul Trident - aproximativ 30 miliarde metri cubi, perimetrul Midia si Pelican - sunt estimate descoperiri la 10 miliarde de metri cubi de gaze.

După numeroase discuţii în cursul anului trecut, Legea offshore, devenită Legea nr. 256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore, a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 964, apărut la data de 14 noiembrie 2018. Aceasta a intrat în vigoare de la 17 noiembrie 2018, dar a fost deja modificată prin OUG nr. 114/2018 şi Ordinul ANRE nr. 221/2018 privind obligaţia participanţilor la piaţa de gaze naturale de a tranzacţiona pe pieţele centralizate din România.