Ministrul Economiei, Florin Cîţu, explică ratingul Standard & Poor's: „Semnal clar pentru toţi investitorii din lume”

Ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, a explicat, sâmbătă, menţinerea ratingului României de către agenţia de rating Standard & Poor's: „Semnal clar pentru toţi investitorii din lume: <mergeţi şi investiţi în România>”.

Potrivit lui Florin Cîţu, agenţia de rating a apreciat nivelul moderat al datoriei publice.

Acest lucru denotă convingerea că guvernul care va fi numit după alegerile generale din decembrie va reduce dezechilibrele fiscale şi va continua să ofere un sprijin fiscal amplu care să încurajeze redresarea economică în 2021, a spus ministrul.

Păstrarea acestui rating are implicaţii pentru toţi românii, a adăugat Cîţu, însemnând dobânzi mai mici şi posibilitatea finanţării tuturor proiectele de investiţii în 2021.

„Înseamnă un semnal clar pentru toţi investitorii din lume: <mergeţi şi investiţi în România, este o economie de încredere şi va rămâne o economie de încredere>”, a conchis ministrul de Finanţe.

Agenţia de rating Standard & Poor's a menţinut ratingul României (BBB-/A-3), precum şi perspectiva negativă asupra economiei.

S&P precizează că perspectiva negativă se bazează pe riscurile pentru soldurile fiscale şi externe ale României în următoarele 12 luni şi a subliniat nevoia ca noul Guvern rezultat după alegeri să prezinte un cadru de politică fiscală credibil, pentru o stabilizare a finanţelor publice şi externe ale României.

Agenţia estimează că PIB va scădea cu 5,2% în 2020 şi că deficitul fiscal se va mari la 9,2% din produsul intern brut.

În luna octombrie un oficial al agenţiei de rating anunţa că România şi Columbia, alături de alte peste 100 de firme, se află pe lista entităţilor care ar putea intra în categoria „îngerilor căzuţi”, cu ratinguri care au putea ajunge la categoria „junk”.

Criza generată de pandemie a dus la retrogradări de ratinguri sau perspective pentru peste 2.000 de companii sau ţări, datorii de aproape 400 de miliarde de dolari intrînd în teritoriul „junk”. Cei 119 potenţiali îngeri căzuţi aflaţi în pericol la acea dată, conform S&P Global, aveau obligaţiuni de 595 miliarde de dolari, iar pe listă se află şi două ţări, Columbia şi România.