Ministrul Economiei: Principala cerinţă a FMI este renunţarea la acordarea ajutoarelor de stat

Ministrul Economiei si Turismului, Mihai Tudose, aflat, joi, la Buzău, la o întâlnire cu oamenii de afaceri din judeţ, a fost întrebat de jurnalişti despre solicitările FMI la negocierile cu Guvernul, el spunând că nu poate face publice detalii atât timp cât discuţiile nu sunt încheiate.

"Suntem încă într-o negociere cu FMI şi nu putem să discutăm în timpul meciului. Totuşi, ca să ştiţi aşa, una dintre cerinţele principale a fost renunţarea la ajutoarele de stat, să se termine cu lipsa de apetenţă în a constata nişte datorii la firmele de stat sau. Atunci când o firmă de stat nu plăteşte datorii la o altă firmă de stat care la rândul ei nu plăteşte la altă firmă de stat şi atunci, tot circuitul ăsta este tot un ajutor de stat pentru că este un actor care se simte bine în situaţia asta şi care poate concurează la un moment dat cu un privat fără a fi foarte fair play. Mai sunt, de asemenea, probleme cu ştergerea arieratelor şi cu guvernanţa, cu partea asta de conducere a marilor companii, în cazul celor mai mari actori economici", a spus ministrul Economiei.

Ministrul Finanţelor, Darius Vâlcov, a declarat, miercuri, că Guvernul va avea vineri cea mai importantă întâlnire cu FMI, la care vor participa toţi miniştrii, pentru "a încerca să ajungă la un consens" cu experţii Fondului, atunci urmând să se ştie "dacă va mai fi sau nu în continuare un acord".

Tot miercuri, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a afirmat că banca centrală este pregătită pentru eventualitatea în care România va întrerupe înainte de termen acordul cu FMI, arătând însă că negocierile merg bine şi nu va face alte comentarii înainte de conferinţa FMI, programată pentru luni.

Delegaţia FMI a început marţi vizita în România, programată în perioada 27 ianuarie-10 februarie, pentru consultări şi a treia evaluare a acordului stand-by cu România, care ar urma să se încheie în luna septembrie a acestui an.

România are în derulare un acord stand-by de 2 miliarde de euro cu FMI, care expiră în luna septembrie şi pe care autorităţile l-au tratat ca având caracter preventiv, fără să acceseze fonduri până în prezent. Scopul înţelegerii este de a proteja economia românească de eventuale şocuri pe pieţele financiare şi de a ajuta la reducerea costurilor de finanţare.

Acordul, care este însoţit de un împrumut în valoare tot de 2 miliarde de euro cu Uniunea Europeană, a fost semnat în septembrie 2013, fiind al treilea program de creditare pe care România l-a negociat cu partenerii internaţionali din 2009.

Ultima misiune FMI la Bucureşti de evaluare a acordului a fost în luna iunie a anului trecut, când Guvernul şi Fondul nu au ajuns la un acord pentru reducerea CAS cu cinci puncte procentuale, iar FMI a plecat fără o scrisoare de intenţie.

În urmă cu două săptămâni, premierul Victor Ponta a declarat că România nu mai are nevoie de un acord tip preventiv cu FMI, dar încheierea unui acord flexibil, de tipul celui pe care îl are Polonia, nu strică şi nu costă, el adăugând că negocierile în acest sens vor avea loc după încheierea "cu bine" a acordului existent.

O misiune tehnică a creditorilor internaţionali a mai fost prezentă în România între 2-10 decembrie, însă exclusiv pentru discuţii privind bugetul pe 2015.