Ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, a declarat că un regim de reduceri bugetare anuale de 0,5% din produsul intern brut, în conformitate cu noile norme fiscale ale UE, reprezintă o provocare „foarte dificilă”. România va avea probabil nevoie de cei şapte ani alocaţi de cadrul fiscal pentru a reduce deficitul la 3% din PIB de la 5% prognozat pentru acest an, un ritm mai lent decât cel prevăzut iniţial.
„Pur şi simplu nu ştiu dacă o ajustare mai mare chiar este posibilă pentru noi”, a declarat Boloş într-un interviu acordat pentru Bloomberg din biroul său din Bucureşti. „Este un an electoral, iar reducerile de cheltuieli sunt un subiect foarte sensibil în ţara noastră”, a spus Boloş.
Guvernul a aprobat două majorări ale pensiilor în acest an, precum şi salarii mai mari pentru profesori – şi s-ar putea confrunta cu presiuni din partea angajaţilor din sistemul sanitar de stat şi a poliţiştilor, ceea ce ar creşte şi mai mult cheltuielile. Cu toate acestea, Boloş a declarat că veniturile fiscale vor fi susţinute în acest an prin măsuri de combatere a fraudei fiscale şi prin adaptarea colectării veniturilor la tehnologia digitală.
Chiar şi orizontul bugetar de şapte ani depinde de faptul dacă agenţiile de rating consideră cheltuielile electorale ca fiind sustenabile şi reţin eventualele retrogradări. În timp ce UE a introdus flexibilitate în ceea ce priveşte normele sale fiscale, este posibil ca agenţiile de rating să nu dea dovadă de o asemenea indulgenţă dacă planurile de cheltuieli sunt prezentate fără o imagine clară a veniturilor, a declarat Boloş.
România, care se află sub incidenţa procedurii de deficit excesiv a UE încă dinainte de pandemie, are cea mai scăzută notă de investiţie cu perspectivă stabilă la toate cele trei mari companii de rating. Fitch Ratings urmează să revizuiască România încă de săptămâna viitoare.
„Am avut discuţii cu agenţiile de rating şi ne-au avertizat în legătură cu creşterea cheltuielilor publice în contextul mai larg al unui an electoral”, a spus Boloş. „Le-am îndemnat să ia în considerare şi punctele forte ale României în comparaţie cu colegii cu ratinguri similare, cum ar fi nivelul ridicat al investiţiilor şi datoria publică scăzută”.
România nu a reuşit să ţină sub control deficitul anul trecut, deficitul ajungând la 5,7% din PIB, după o ţintă iniţială de 4,4%, în ciuda aprobării de către guvern a mai multor pachete de reducere a cheltuielilor. La doar 27% din PIB, veniturile fiscale ale României sunt printre cele mai mici din UE.
România a obţinut mai multă libertate de acţiune fiscală din partea UE deoarece creşterea cheltuielilor pentru apărare, asistenţă pentru refugiaţi, asistenţă pentru agricultori şi rutele de export de cereale au fost legate de invazia Rusiei în Ucraina.
Dar decalajul bugetar a îndepărtat şi mai mult România de ambiţia sa de a adera la moneda unică a UE în anii următori, a declarat ministrul.
„Atâta timp cât nu intrăm pe o traiectorie clară de consolidare fiscală, aderarea la euro rămâne doar un obiectiv pe termen mai lung”, a spus Boloş.