„38 de reforme (57,6% din total), adica mai mult de jumatate din cele 66 de reforme cuprinse în Planul de Redresare şi Rezilienţă al României sunt îndeplinite! Alte 23 de reforme sunt în curs de îndeplinire iar restul de 5 reforme sunt programate pentru a fi îndeplinite în a doua jumatate a anului 2025 şi prima jumatate a anului 2026”, spune, miercuri, Câciu.
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene spune că se vorbeşte mult despre reformele din PNRR si stadiul acestora şi „se distorsionează partinic adevărul” pentru a se prezenta o altă realitate şi a se lăsa impresia că România nu face reforme.
„Deşi toate datele despre reforme şi actiuni guvernamentale şi legislative sunt publice şi chiar au facut obiectul unor dezbateri publice ample, văd oameni politici care vin şi spun nonşalant ca nu s-a facut nici o reforma. Ei bine, ba da, s-au facut peste jumătate din cele asumate, iar realizarea reformelor este în deplină concordanţă cu noul calendar de implementare a PNRR, aprobat în decembrie 2023. Din cele 38 de reforme la care fac referire, 21 de reforme sunt închise definitiv, iar 17 din ele, avand aprobate elementele cheie de legiferare si implementare, au asociate tinte de rezultat, efect si impact care se masoară în anii 2025-2026”, mai spune Adrian Câciu.
Câciu enumeră „cele mai relevante reforme realizate”: legile justiţiei (legi privind statutul magistraţilor, organizarea judiciară, Consiliul Superior al Magistraturii) şi modificările aduse codului penal şi Codului de procedură penală; lupta împotriva corupţiei (legea privind protecţia avertizorilor şi Strategia naţională anticorupţie); legea pensiilor (noii legi privind sistemul de pensii, reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale); reforma ANAF prin digitalizare (SPV, criterii de risc, structuri de control fiscal); îmbunătăţirea mecanismului de programare bugetară (planificare bugetară multianuală, analiza cheltuielilor din sănătate şi educaţie, consiliul fiscal); securitatea cibernetică (lege, strategie, ocupaţii noi digitale în codul COR); cloud-ul guvernamental; transport sustenabil (decarbonizarea rutieră în conformitate cu principiul „poluatorul plăteşte”); mobilitatea urbană durabilă (lege şi plan de mobilitate urbană durabilă (PMUD); legile educaţiei (preuniversitar, universitar); înfiinţarea ghişeelor unice pentru furnizarea de servicii de consiliere în domeniul energiei.
Câciu adaugă că atunci când Guvernul Ciolacu a fost învestit erau doar 9 reforme realizate, acum sunt 38, plus 23 în curs de îndeplinire.