Ministrul Transporturilor: Corina Creţu ar face bine să sprijine mai mult proiectele pe care Guvernul le-a iniţiat/ Ce spune despre proiectele pentru autostrăzi

„Doamna Corina Creţu ar face bine, ca şi român, pentru că este europarlamentar, să sprijine mai mult proiectele pe care Guvernul le-a iniţiat”, a spus, miercuri seara, Răzvan Cuc, într-o emisiune la Digi 24.

Ministrul Transporturilor a reamintit că „doamna Corina Creţu face o confuzie între Autostrada Moldova, care este Coridorul, 9 şi Autostrada Unirii”.

Autostrada Unirii se întinde pe tronsonul Tîrgu Mureş – Ditrău – Tîrgu Neamţ – Iaşi, iar Autostrada Moldovei este reprezentată de tronsonul Ploieşti – Buzău – Focşani – Paşcani – Siret – Suceava.

„Doamna Creţu trebuie să spună care este exact procedura, pentru că noi nu transmitem o foaie şi ni se aprobă”, a mai spus Cuc.

Ministrul Transporturilor a mai afirmat că, atunci când ieşea din biroul său, Creţu spunea că nu sunt proiecte, deşi el tocmai i le prezentase.

„Anumiţi români care au fost acolo mandataţi şi trimişi acolo de către poporul român, care trebuiau să apere interesul poporului român… Mă refer inclusiv la doamna Corina Creţu. M-am uitat la ceilalţi comisari europeni. În general, şi-au apărat de mult ţara şi obiectivele din ţara lor”, a mai afirmat Cuc.

Pentru Autostrada Moldovei, MT a semnat de anul trecut contractele pentru elaborarea studiului de fezabilitate şi proiectului tehnic, şi a trimis cererile de finanţare la Comisia Europeană. „Aşteptăm răspunsul”, a precizat Cuc.

În schimb, un proiect de lege a fost iniţiat pentru Autostrada Unirii, în cursul anului trecut, fiind secţionat în două. Pentru tronsonul Tîrgu Mureş – Ditrău – Târgu Neamţ, Compania Naţională de Autostrăzi şi Infrastructură Rutieră (CNAIR) a fost scos la revizuire studiul de fezabilitate, ofertele au fost depuse până la finele lunii martie şi sunt în evaluare.

Al doilea tronson va fi construit prin parteneriat public – privat (PPP), MT dându-şi deja acordul pentru Hotărârea de Guvern (HG), pe care o va da Comisia Naţională de Statistică şi Prognoză (CNSP). Această Comisie va face precalificarea pentru entităţile care vor participa la PPP.

„Bineînţeles, şi pentru acest obiectiv se transmite cererea de finanţare la Comisia Europeană. Pentru ambele autostrăzi se trimite cererile de finanţare la Comisia Europeană. Am transmis cererile de finanţare, dar ele sunt în analiză, cum a fost şi la Podul de la Brăila”, a menţionat Cuc.

Pentru Podul de la Brăila, cererea de finanţare din partea CE nu a fost acceptat, solicitându-se un studiu de trafic. „Din cauza unor români bine intenţionaţi de la Comisia Europeană s-a indus o idee greşită că nu ar fi trafic pe acest obiectiv”, a subliniat Cuc.

Cuc: Pe proiectele de infrastructură,din 2017 până în aprilie,contestaţiile depuse însumează 311 luni

Contestaţiile la infrastructură, făcute din 2017 până în prezent, însumează aproape 26 de ani, reiese din declaraţiile făcute, miercuri seara, de ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc.

„Eu am avut o problemă mare şi de fapt problema asta au avut-o toţi miniştrii, deşi n-au recunoscut-o. Această problemă legată de contestaţii”, a spus Răzvan Cuc, miercuri seara, la Digi 24.

În aceste condiţii, ministrul Transporturilor l-a rugat pe Narcis Neaga, directorul general al CNAIR (Compania Naţională de Autostrăzi şi Infrastructură Rutieră) să îi facă o analiză în luni ce au însemnat contestaţiile din 2017 până la prezent, luna aprilie 2019.

„Mi-a luat fiecare proiect care a fost lansat şi cu contestaţiile care s-au depus şi, dacă adunăm pe toate proiectele, toate lunile, ştiţi câte luni au dat? 311 luni. Este halucinant. De asta este supărarea mea mare pe toate firmele, pe toţi cei care contestă fără niciun fel de fundament”, a precizat Cuc.

Pentru a soluţiona această situaţie, ministrul Transporturilor a iniţiat o ordonanţă de urgenţă, care ar putea fi emisă „săptămâna următoare”, fiind deja discutată, în cursul zilei de marţi, cu premierul Viorica Dăncilă, Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor Publice, şi cu Tudorel Toader, ministrul Justiţiei. În acest sens, demnitarul de la Transporturi a dat drept exemplu Pasajul de la Domneşti, care a fost licitat în 2015, dar contractul a fost semnat la jumătatea anului 2017.

„Venim cu ordonanţa de urgenţă care spune următorul lucru: după prima contestaţie, care se face fie la CNSC, fie la tribunal, şi avem un termen de 30 de zile, semnăm contractul. Cel care contestă este liber să se ducă mai departe să conteste ce vrea el să conteste din acea procedură. Noi, după 30 de zile, semnăm contractul de proiectare şi execuţie şi dăm drumul la lucru. Până se pronunţă instanţa, noi ajungem undeva la 50-60% din acel obiectiv”, a detaliat Cuc.

Ministrul Transporturilor a mai susţinut că, potrivit unui studiu al Băncii Europene pentru Investiţii (BEI), 95% din aceste contestaţii „nu au sorţi de izbândă”, dar „blochează proiectele”.

„Avem aceşti contestatari. Au ajuns să se conteste în ziua de astăzi, pentru că avem termene şi se întârzie foarte mult, avem contestaţii făcute inclusiv la acordul de mediu. Am stat un an să obţinem acordul de mediu la Piteşti-Sibiu, un proiect de o importanţă desăvârşită pentru România şi trei persoane fizice au contestat acordul de mediu, dintre care o persoană este din Dublin. Eu nu spun că anumiţi funcţionari nu trebuie impulsionaţi, pentru că vizavi de această ordonanţă care va permite să semnăm contractele avem şi alte amendamente la ordonanţă prin care le micşorăm şi perioada de evaluare”, a explicat Cuc.

Ministrul Transporturilor a adăgat că, pe lângă contestaţii, tribunalele din România dau soluţii diferite în acelaşi caz, dând exemplul Piteşti - Craiova. „Prin această ordonanţă, venim şi reluăm totul. o să vedeţi cum se vor semna contractele şi cum se vor scurta perioade de evaluare. Nu mai dau voie companiei, când evaluează un obiectiv să îl evalueze în şapte luni”, a adăugat Cuc.

În prezent, România are lansate, pe infrastructură rutieră, proiecte de 5,2 miliarde de euro şi urmează să mai fie lansate proiecte de 2 miliarde de euro, conform ministrului Transporturilor, deoarece s-a ales ales „supracontractare, pe infrastructură mare”.