Misterele ordonanţei trenuleţ: De ce nu sunt prezentate în nota de fundamentare efectele pe buget cu plus şi minus în detaliu?

Aşa cum ne-a obişnuit, secretoşii experţi din Ministerul de Finanţe nu indică exact, pe fiecare capitol al prevederilor impactul bugetar calculat în miliarde de lei, ci doar o estimare globală pentru toată ordonanţa, care are 30 de pagini şi zeci de prevederi: 126 mld. lei la tăieri de cheltuieli şi 7 mld. în plus la venituri. Acestea sunt singurele date prezentate în nota de fundamentare privind impactul bugetar, menţionate la sfârşit.

Un guvern transparent ar fi trebui să prezinte impactul bugetar pe fiecare măsură, la venituri şi cheltuieli. Iată că şi noul guvern vine cu ideea „noi ştim mai bine şi nu vă punem date la dispoziţie”. La un PIB de 2.000 mld. lei estimat pentru 2024, impactul bugetar total indicat de Finanţe ar fi un neverosimil 7% din PIB, ceea ce ar indica un deficit bugetar zero sau de doar 1% pentru anul viitor, un lucru car este practic imposibil. De fapt, fără să o spună, cele 126 mld. de lei tăierea de cheltuieli înseamnă atât îngheţările de pensii şi salarii şi celelalte măsuri de cheltuieli intrate în vigoare de la 1 ianuarie, specifice pentru 2025, cât şi o sumă mult mai mare care este aferentă tuturor amânărilor de cheltuieli care se fac practic în fiecare an, asumate prin legi anterioare, dar niciodată aplicate, cum este prevederea din legea educaţiei ca Ministerul Învăţământului să primească 6% din PIB.

De fapt, conform calculelor Ziarului Financiar, impactul specific pentru 2025 este o reducere a cheltuielilor bugetare faţă de un eventual buget care nu ar fi îngheţat salariile şi pensiile şi nu ar fi introdus şi celelalte reduceri de cheltuieli, în valoare de 30 mld. lei. La acestea s-ar adăuga venituri de 7-8 mld. lei, deci impactul pozitiv în sensul reducerii deficitului bugetar ar fi de aproape 2% din PIB. Ca urmare, reiese faptul că, prin această ordonanţă guvernul încearcă să ducă deficitul de la un estimat de 8% din PIB în 2024, la 6% în 2025.

Îngheţarea salariilor ar urma să aducă economii de 1% din PIB, iar îngheţarea pensiilor de 0,5%. Practic, guvernul a cheltuit cu salariile, până la final de 2024, 160 mld. lei. Dacă ar fi avut loc o creştere salarială de 12% în 2025, economia cu îngheţarea ar fi de aproximativ 20 mld. lei, adică 1% din PIB. Similar, la plăţi cu pensiile de 221 mld. lei în 2024, indexarea ar fi însemnat, în 2025, 0,5% din PIB, adică 9-10 mld. lei.

Sursa foto: Ziarul Financiar

Cum arată impactul bugetar al ordonanţei trenuleţ pe capitole:

-Din scăderea pragului la microîntreprinderi de la 500.000 de euro la 250.000 de euro, guvernul ar putea să încaseze suplimentar la buget 1,5 mld. lei din impozit pe profit, pentru că peste 100.000 de companii ar trece de la impozit pe venit de 1% sau 3% la impozit pe profit de 16%.

-Din eliminarea facilităţilor fiscale, adică scutirea de la plata impozitului pe venit pentru IT, construcţii sau agro, şi scutirea de la plata contribuţiilor, guvernul ar putea încasa aproximativ 4,5 mld. lei de la cei 650-700.000 de angajaţi care beneficiază de aceste facilităţi în acest moment.

-Din creşterea impozitului pe dividende de la 8% la 10%, guvernul ar putea încasa suplimentar circa 1 mld. lei, adică 200 mil. euro, faţă de cât este estimat că va încasa în 2024.

-Îngheţarea salariilor bugetare cu tot cu sporuri şi alte beneficii ar avea cel mai mare impact, de aproximativ 18-19 mld. lei economii la buget, dacă se ia în considerare creşterea din 2024 faţă de 2023. Practic, cu aceeaşi creştere în 2025, guvernul ar fi plătit circa 1% din PIB în plus la salariile bugetarilor.

-Din îngheţarea indexării pensiilor impactul bugetar, practic economia care se face la buget, este de circa 0,5% din PIB, adică 9-10 mld. lei.

-Din tăierea la jumătatea tichetelor de vacanţe pentru cei 1,3 mil. angajaţi bugetari, economia la buget este de 1 mld. lei.