Modernizarea ANAF a fost anulată: De la proiectul derulat cinci ani pe hârtie, la calculatoarele vechi şi supraîncărcate

În luna mai 2019, la cinci ani de la semnarea acordului cu Banca Mondială, Guvernul a decis, prin hotărâre semnată de premierul Viorica Dăncilă, ca programul de modernizare infrastructură IT cu bani împrumutaţi de la Banca Mondială, să fie anulat.

În expunerea de motive se arăta că:

“Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), în calitate de Agenţie de implementare, a considerat justificată solicitarea de închidere a Proiectului de modernizare a administraţiei fiscale (RAMP) datorită următoarelor motive:

-înfiinţarea Centrului Naţional pentru Informaţii Financiare (CNIF), care vizează schimbări de ordin strategic la nivelul structurii şi modului de funcţionare a sistemelor informatice, care intrăîn contradicţie cu obiectivele RAMP;

-numeroasele modificări ale legislaţiei fiscale care pot conduce la nevoia de reconfigurare substanţială a unui sistem informatic de tip COTS, respectiv la costuri suplimentare;

-necorelarea cu nevoile reale ale ANAF, nevoile şi priorităţile pe termen scurt sunt diferite de ceea ce poate oferi într-o perspectivă medie sistemul informatic de tip COTS”.

Ca urmare, la cererea ANAF, Ministerul de Finanţe a solicitat BIRD anularea sumei de 51.902.124 euro şi închiderea proiectului (cu excepţia unor contracte aflate în derulare şi auditul împrumutului) la data de 31 martie 2019.

Proiectul de Modernizare a Administraţiei Fiscale (Revenue Administration Modernization Project - RAMP), încheiat în anul 2013, în valoare de 70 de milioane euro, urma să fie finalizat anul trecut. Timp de doi ani, în 2015 şi 2016 nu s-a întâmplat însă nimic.

Reprezentanţii Băncii Mondiale au sesizat în repetate rânduri că nu s-au făcut progrese la nivelul sistemului IT şi că sumele au fost cheltuite doar pentru analize.

În realitate, situaţia de la ANAF este mult mai gravă. Sistemul învechit şi aparatura depăşită au fost probleme sesizate încă din 2017, de şeful ANAF de la acea vreme, Bogdan Stan. Cât despre proiectul comun cu Banca Mondială, acesta era doar pe hârtie.

“De când am preluat această funcţie, la începutul acestui an, am constatat că modernizarea informatică a ANAF era doar pe hârtie şi, practic, din 2015 până acum nu s-a mai întâmplat nimic concret”, spunea Bogdan Stan, în anul 2017, preşedinte ANAF.

Drept urmare, autorităţile au decis să prelungească termenele până în 1 ianuarie 2021.

Principala problemă sesizată era tocmai infrastructura de servere şi unităţi de stocare a Centrelor de date ale ANAF, multe prea vechi să facă procesului aflat în derulare. În urmă cu doi ani, şeful ANAF vorbea despre un grad de încărcare de 99%, ceea ce făcea imposibilă orice fel de modernizare.

“Contractele de întreţinere cu un contract de asigurare a funcţionării infrastructurii sistemului informatic al ANAF. Avem nevoie de înlocuirea platformelor hardware cu unele noi. Trebuie să transferăm bazele de date, sistemele de fişiere, în tehnologii similar”, oferea ca soluţie Bogdan Stan.

Conducerea ANAF informase doi premieri în legătură cu situaţia existentă (Sorin Grindeanu şi apoi Mihai Tudose), dar fără rezultat.

Bogdan Stan este cel care s-a opus, în anul 2017, şi înfiinţării Centrului Naţional de Informaţii Financiare, transmiţând inclusiv o adresă premierului Mihai Tudose prin care preciza că procesul de modernizare va fi şi mai mult îngreunat.

Public, Stan a făcut referire la implicarea STS: "Părerea mea este că această bază de date ar trebui gestionată de ANAF şi nu de Ministerul de Finanţe. (...) Implicarea STS în această problemă s-ar putea să creeze un disconfort din punct de vedere al depunerii declaraţiilor de către contribuabili".

În anul 2018, ministrul Finanţelor Ionuţ Mişa declara că ANAF “a cheltuit doar 23,5% din banii alocaţi în programul de modernizare desfăşurat din 2012 în cooperare cu Banca Mondială, suma respectivă, de 60 milioane lei, fiind cheltuită doar pentru analize şi consultanţă, niciun leu nefiind încă alocat pentru sistemul IT”.

Drept urmare, sistemul a rămas neschimbat, iar singura parte bună este aceea că România nu a trebuit să returneze forurilor europene şi mai mulţi bani: “Menţionăm că nu majorează obligaţiile financiare ale României faţă de BIRD şi nici nu determină noi condiţionalităţi economice faţă de cele convenite iniţial între părţi”, se arată în hotărârea guvernului de anul acesta.