„Cu excepţia celor mai solide ţări din zona euro, toate statele se vor confrunta cu presiuni negative susţinute pe ratinguri. Prin urmare, Moody’s anticipează că tot mai puţine ţări cu ratinguri sub nivelul de top Aaa îşi vor păstra calificativele”, se spune într-un comunicat al agenţiei, transmite Bloomberg.
Moody’s notează că nu există presiuni iminente care ar putea cauza coborârea ratingurilor ţărilor cu triplu A.
Agenţia a redus în noaptea de marţi spre miercuri ratingul Italiei pentru prima dată din 1993, avertizând că guvernul se confruntă cu presiuni tot mai mari pe pieţele de credit, iar deficitul bugetar ar putea fi greu de redus din cauza creşterii economice care se menţine de câţiva ani la niveluri foarte slabe. Standard & Poor’s a retrogradat Italia la mijlocul lunii septembrie pentru prima dată în cinci ani.
Bursele europene au închis marţi în scădere abruptă pentru cea de-a treia şedinţă consecutiv, după ce miniştrii Finanţelor din zona euro au sugerat că ar putea renegocia condiţiile acordului de salvare a Greciei încheiat în iulie.
Oficialii europeni iau în calcul „revizuiri tehnice” ale celui de-al doilea acord de „bailout” al Greciei, încheiat în iulie, a declarat marţi premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker, alimentând temerile că deţinătorii privaţi de obligaţiuni elene ar putea înregistra pierderi suplimentare pe expunerea pe statul elen.
Creditorii privaţi, bănci, instituţii financiare şi companii de asigurări, au acceptat în iulie o pierdere de 21% din expunerea pe obligaţiuni de stat greceşti cu maturitatea până în 2020, titluri care reprezintă creanţe totale de 135 miliarde euro.
„A avut loc o pierdere profundă a încrederii în anumite pieţe ale datoriilor de stat din Europa, iar Moody’s consideră că acest sentiment extrem de slab va persista. Nu mai este o problemă temporară care să poată fi ameliorată prin susţinerea lichidităţii, iar mai multe guverne din zona euro sunt tot mai afectate de pierderea încrederii”, avertizează Moody’s.
În absenţa unei reveniri rapide la creştere economică şi încredere din partea pieţelor, ţările din zona euro „vor fi nevoite la un moment dat să aleagă între creşterea nivelului de sprijin mutual şi gestionarea unor noi default-uri (intrare în incapacitate de plată, n.r.)”, consideră agenţia, care anticipează că liderii europeni vor opta pentru prima dintre aceste variante.