Moody’s: Creşterea economiei României peste potenţial nu e sustenabilă, dar rata datoriei e sub 40%

„Creşterea economiei României peste potenţial, din ultimii ani, nu este sustenabilă. Estimările Moody’s sunt că PIB-ul real al României va creşte cu 4% şi 3,5% în 2018, respectiv în 2019, ritm în scădere de la 6,9% în 2017. În timp ce dinamica investiţiilor este de aşteptat să se amelioreze, într-o oarecare măsură, consumul privat va continua să rămână principalul factor de creştere, iar contribuţia exportului net este de aşteaptat să rămână negativă”, se subliniază în comunicatul de presă al Moody’s.

În ceea ce priveşte politica monetară, Banca Naţională a României a început, de anul acesta, să majoreze dobânda-cheie, care în prezent este la 2,5% pe an, după trei majorări de câte 0,25 puncte procentuale, din cauza creşterii accelerate a ratei anuale a inflaţiei care, în 18 luni, a ajuns de la 0% la 5,4%, în iunie, dar se află pe un trend de scădere (4,6%, în iulie).

Agenţia de rating a anunţat, vineri, că a menţinut calificativul BBB-/A-3 aferent datoriei guvernamentale a României, pe termen lung şi scurt, în valută şi în monedă locală, iar perspectiva este stabilă. Acestea sunt nivelurile stabilite în aprilie 2017, când, în ciuda creşterii economice de 4,8% din 2016, Moody’s a coborât perspectiva de la pozitivă la stabilă.

În România, Ministerul Finanţelor a preluat din comunicatul agenţiei de evaluare „principalul punct forte pentru care România şi-a menţinut ratingul”, care îl reprezintă potenţialul moderat de creştere al economiei, determinat de faptul că potenţialul robust de creştere pe termen mediu este contrabalansat de lipsa reformelor structurale şi guvernamentale.

„România avea, anul trecut, un PIB pe cap de locuitor de 24.508 dolari, peste nivelul median al ţărilor cu rating Baa, dar acest nivel pozitiv este tras în jos de progresele reduse în implementarea unor reforme care să ajute mediul de afaceri şi să rezolve problemele de infrastructură, a căror calitate rămâne relativ scăzută în comparaţie cu a ţărilor asemănătoare din Europa”, se preciează în comunicatul Moody’s. Mai contribuie la această situaţie „managementul investiţiilor publice şi slaba guvernanţă a întreprinderilor de stat”.

În al doilea rând, România a rămas la Baa3, ca urmare a capacităţii fiscale moderate, care este avantajată de nivelul scăzut al datoriei publice, dar se află sub risc din cauza politicilor fiscale prociclice. Acestea din urmă au condus la majorarea substanţială a deficitului bugetar la aproape 3% din PIB în 2016 şi 2017, în creştere faţă de 0,8% în 2015, potrivit agenţiei de rating.

„Datoria României este expusă riscului de creştere şi şocurilor fiscale. Pe măsură ce calitatea structurii cheltuielilor guvernamentale se deteriorează, rigiditatea bugetară, care se află în creştere accelerată, majorează riscurile faţă de poziţia fiscală, în cazul în care recesiunea economică va fi mai puternică decât se aşteaptă. O depreciere semnificativă a cursului de schimb poate afecta, de asemenea, dinamica datoriei, dat fiind că peste jumătate din datoria totală este exprimată în valută. În plus, cota de 18,1% din obligaţiunile interne deţinută de nerezidenţi (aşa cum era în luna mai 2018) expune guvernul la un anumit risc în cazul unei schimbări a încrederii investitorilor”, se remarcă în comunicatul de presă al Moody’s.

În schimb, România avea de acoperit o pondere a dobânzilor din venituri de 4,5%, la finele anului trecut, nivel redus faţă de 8,4% nivelul median al ţărilor Baa (fără România), reflectând avantajele date de nivelurile moderate ale datoriei, în combinaţie cu ratele scăzute ale dobânzii plătite pe datorie, conform agenţiei de rating. „În plus, ponderea datoriei publice în PIB este moderată, la 35% din PIB, la sfârşitul anului 2017, mult sub linia mediană a Baa (48,2% din PIB, cu excepţia României)”, se adaugă în comunicatul Moody’s. De asemenea, în ciuda faptului că economia va creşte într-un ritm mai redus decât în ultimii ani, reprezentanţii agenţiei de rating susţin că se anticipează pentru România o rată a datoriei raportată la PIB sub 40% din PIB, în perioada 2018-2021.

Al treilea argument al menţinerii ratingului ţării noastre la Baa3 îl reprezintă capacitatea instituţională moderată a României, care reflectă progresele ţării noastre, înregistrate de când a aderat la Uniunea Europeană, dar şi riscul ca aceste reforme să fie inversate, „ceea ce contracarează într-o oarecare măsură punctele forte privind creditul”, atenţionează reprezentanţii Moody’s.

„Mai mult, instituţiile UE şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la riscul inversării reformei, inversare generată de recentele iniţiative legislative care pot slăbi cadrul anticorupţie şi statul de drept. În acelaşi timp, inversarea consolidării fiscale anterioare, prin măsuri aprobate în afara normelor şi practicilor cadrului fiscal standard, reduce credibilitatea şi previzibilitatea politicii, punând accentul pe evaluarea capacităţii instituţionale”, se subliniază în documentul de presă al Moody’s.

În al patrulea rând, ratingul a fost menţinut la Baa3 ca urmare a faptului că România are o expune moderată la riscurile externe, o expunere determinată de o vulnerabilitate externă moderată şi, într-o mai mică măsură, de un mediu politic intern instabil. „Deficitul de cont curent al României s-a mărit la 3,3% din PIB, în 2017, de la 2,1% din PIB în 2016, reflectând, în principal, poziţia fiscală pro-ciclică a guvernului, ceea ce a crescut riscurile în ceea ce priveşte poziţia externă. Deficitul de cont curent din anul 2017 a fost negativ comparativ cu al altor ţări din Europa Centrală şi de Est, dintre care majoritatea au avut surplusuri. În timp ce deficitul de cont curent este de aşteptat să se majoreze la 3,7% din PIB în 2018, rămâne, în mare parte acoperit, de intrările de investiţii străine”, se mai arată în comunicatul de presă al Moody’s.

În plus, datoria externă totală a României rămâne la un nivel moderat, la aproximativ 50% din PIB în 2017, în scădere de la 70% în 2013, conform agenţiei de rating.

„În acelaşi timp, mediul politic volatil al României a împiedicat o continuitate a politicilor, ceea ce a dus la o schimbare semnificativă, în ultimii ani, către o politică macroeconomică şi fiscală mai puţin prudentă. Aceste dinamici politice nu au determinat implementarea de reforme structurale. Tensiunile potenţiale cu UE în ceea ce priveşte poziţia fiscală şi reformele judiciare pot submina credibilitatea politicilor şi pot afecta în mod negativ sentimentul investitorilor, sporind sensibilitatea la evenimente externe”, se susţine în comunicatul de presă al Moody’s.

De asemeena, menţinerea perspectivei stabile a ratingului indică faptul că punctele forte proprii ale României, care includ un potenţial solid de creştere a economiei, pe termen mediu, şi valori fiscale relativ puternice, sunt trase în jos de politicile actuale, care, dacă sunt susţinute pe termen lung, riscă să erodeze punctele forte relative ale României, comparativ cu ale celorlalte ţări cu rating Baa3.

„Continuarea extinderii fiscale şi rigiditatea bugetară sporită erodează buffer-ul fiscal pentru a răspunde şocurilor potenţiale, expunând poziţia fiscală la o încetinire economică mai puternică decât cea anticipată, în timp ce zgomotul politic persistent şi ameninţările la adresa statului de drept, combinate cu reformele structurale limitate, pun presiune pe capacitatea instituţională şi ar putea afecta în mod negativ sentimentul investitorilor, sporind sensibilitatea în cazul unor evenimente externe”, se mai scrie în comunicatul de presă al Moody’s.

Astfel, ratingul României poate creşte „dacă vor fi îmbunătăţite măsurile fiscale şi externe”, alături de o predictibilitate şi credibilitate mai ridicate a politicilor, precum şi de eficienţa instituţională. „Probabilitatea unei îmbunătăţiri ar creşte odată cu implementarea unor reforme structurale menite să îmbunătăţească mediul de afaceri şi să soluţioneze deficitul de infrastructură cu un impact pozitiv asupra creşterii pe termen lung”, se mai susţine în comunicatul de presă al Moody’s.

În schimb, ratingul poate fi înrăutăţit dacă nu se iau asemenea măsuri şi dacă mai continuă actualele tendinţe instituţionale şi fiscale, precum şi dacă actualele dezechilibre macroeconomice se amplifică şi continuă deteriorarea balanţei de plăţi şi a poziţiei investiţionale internaţionale.

Deciziile Moody's au fost luate la data de 21 august, în urma unei şedinţe care a vizat indicatorii macroeconomici şi capacitatea fiscală şi financiară a României, care nu s-au schimbat, în timp ce ţara noastră a devenit mai expusă în faţa unei potenţiale crize, iar structura instituţională s-a degradat.