Mugur Isărescu, despre scăderea ratelor prin noul indice: Una este dorinţa, alta este posibilitatea/ Isărescu a confirmat,indirect,că proiectul de OUG care schimbă taxa băncilor a fost realizat la BNR

„După noi, am spus-o în repetate rânduri, să îl citez pe domnul academician Dăianu, nu sunt scoase din pălărie, cum, din păcate, s-a vântura. Sunt determinate de piaţă, pe bază de indicatori catitativi. De exemplu, inflaţia este un factor foarte important. Dacă vrem să reducem dobânzile la credite în România, trebuie să reducem inflaţia. Acest lucru l-am spus foarte clar în Parlamentul României. Acolo trebuie acţionat. Altfel sunt intenţii. Altminteri, bine intenţionate. Şi noi le împărtăşim, ca intenţii, dar una este intenţia, dorinţa şi alta este posibilitatea. Mărimile economice au o determinare obiectivă, nu sunt stabilite subiectiv de către cineva. Banca Naţională poate, cel mult să ghidoneze, în anumită măsuri dobânzile. Acesta este instrumentul nostru principal de politică economică. Şi noi, dacă ne ducem prea departe de mărimile economice, de exemplu, de inflaţie, greşim şi suntem invalidaţi de piaţă”, a afirmat Mugur Isărescu, în cadrul briefing-ului de presă de marţi, întrebat dacă noul indice stabilit pentru credite poate duce la scăderea ratelor.

În şedinţa de marţi, 2 aprilie 2019, Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a hotărât să menţină rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,5%/an. În plus, Banca centrală a menţinut rata dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,5%/an şi rata dobânzii aferente facilităţii de creditare la 3,5%/an, precum şi a păstrat nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Aceste niveluri ale dobânzii au fost stabilite în şedinţa de politică monetară din 7 mai 2018, începând cu 8 mai 2018 şi fiind menţinute în următoarele şase şedinţe de politică monetară - din 4 iulie 2018, din 6 august 2018, din 3 octombrie 2018, din 6 noiembrie 2018, din 8 ianuarie 2019 şi din 7 februarie 2019. Nivelurile actuale ale RMO aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit sunt de 8%. Pentru rezervele în lei, nivelul a fost stabilit începând cu 24 mai 2015, iar pentru cele în valută începând cu 6 mai 2017.

„În majoritatea ţărilor europene, Polonia, Cehia, Ungaria, ratele de politică monetară sunt sub rata inflaţiei. Pentru că suntem în proxima lor influenţă - trăim într-o Europă cu capitaluri liber mişcătoare, nu le putem restricţiona -, nu putem nici noi să ne ducem cu rata de politică monetară într-o anumită direcţie, fără să ne uităm la vecini şi la zona euro. De ce în zona euro dobânzile sunt atât de puternic real negative este poveste. În cazul Italiei, discrepanţele dintre Sud şi Nord. Dar 2,5% nu este o dobândă înaltă, în timp ce în America, rata de politică monetară este tot de 2,5%. (...) Încercăm să acţionăm inclusiv cu ceea ce am decis astăzi, să ţinem mai strâns lichiditatea. Ordonanţa, în forma modificată, încearcă să atace această problemă, dar 2,5%, să fim realişti, rată de dobândă de politică monetară, nu este înaltă”, a explicat Isărescu.

Guvernatorul BNR a remarcat însă altă problemă: ecart mare între pasiv şi activ, adică „între adevăratele dobânzi la depozite şi acelea la credite”. În schimb, partea pozitivă despre care a citit oficialul Băncii centrale este că aproximativ 50% dintre creditele acordate în România, în prezent, sunt cu rată fixă, nu variabilă.

„Dacă tendinţele actuale vor continua, probabil că lumea va trece spre credite cu dobândă fixă şi scăpăm de necazul acesta (cu ROBOR - n.red.). (...) Ruperea de ROBOR la 3 luni şi 6 luni, din punctul de vedere al BNR este un lucru pozitiv, pentru că lăsăm piaţa monetară să funcţioneze. Asta ne mai trebuia: să stricăm piaţa monetară şi valutară, pentru că ni se pare că indicele este artificial. Nu este deloc artificial, că nu ne convine, că ne doare, că vrem să plătim credite mai mici este o cu totul altă temă”, a punctat Isărescu.

De asemenea, oficialul Băncii centrale a subliniat că indicele ROBOR va rămâne, doar că acesta nu va mai fi folosit la calcularea ratelor pentru credite. „ROBOR-ul, ca indice al pieţei monetare, nu se schimbă. Acolo unde este a funcţionat foarte bine. Nu fac altceva decât să întăresc ceea ce am spus în Parlamentul României: piaţa monetară din România funcţionează foarte bine şi n-are niciun rost să o stricăm. (...) Ea este legată şi de piaţa valutară. Sunt pieţe funcţionale. ROBOR-ul nu este artificial, pentru piaţa monetară, se bazează pe cantităţi de bani. (...) Nu avem ce să facem cu această piaţă monetară, decât să o stricăm, din avalanşa aceasta de critici”, a detaliat Isărescu.

OUG nr. 19/2019, care schimbă OUG nr. 114/2018, modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobândă variabilă, începând cu data de 2 mai 2019, respectiv introduce un nou indice - se aplica creditelor acordate consumatorilor după această dată, precum şi refinanţării creditelor acordate consumatorilor aflate în derulate la această dată. În plus, noul act normativ prevede că această modificare poate fi aplicată şi creditelor în derulare, dacă banca şi clientul ajung la o înţelegere în această privinţă - „cu acordul părţilor formalizat prin act adiţional la contractul de credit”.

„Pentru creditele acordate în monedă naţională, dobânda va fi compusă dintr-un indice de referinţă calculat exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare la o anumită perioadă, la care creditorul poate să adauge o anumită marjă fixă pe toată perioada derulării contractului. Indicele de referinţă pentru credite acordate în lei cu dobânda variabilă se publică în fiecare zi lucrătoare pe website-ul Băncii Naţionale a României şi reprezintă rata de dobândă calculată ca medie ponderată a ratelor de dobândă cu volumele tranzacţiilor de pe piaţa interbancară. Indicele de referinţă se calculează la finalul fiecărui trimestru, ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice determinate pentru trimestrul anterior, urmând a se aplica de fiecare instituţie de credit pentru trimestrul următor”, mai arată noile modificări, care au apărut în Monitorul Oficial la data de 29 martie 2019.

Isărescu a confirmat,indirect,că proiectul de OUG care schimbă taxa băncilor a fost realizat la BNR

Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, nu a negat, marţi, că reprezentanţii instituţiei au colaborat cu aceia ai Ministerului Finanţelor Publice (MFP), pentru a modifica taxa pe activele băncilor, dar a evitat să dea un răspuns direct.