Mugur Isărescu, despre teama privind inflaţia şi scumpirile: „Mai bem un ceai de tei” / „Nu ne strică ceva mai multă calmitate”

Banca Naţională a reevaluat prognoza de creştere a inflaţiei, guvernatorul BNR Mugur Isărescu prezentând în raportul asupra inflaţiei că în la finalul anului, BNR se aştepată ca inflaţia să ajungă la 12,5% pe an, în creştere de la 9,6%. Pentru 2023, BNR vede o inflaţie de 6,7%.

”Fenomenul inflaţiei este unul european, dacă nu global, cu o tendinţă generalizată. Dacă ne consolează cu ceva, România nu mai este pe locul 1 la inflaţie în UE, avem 7-8 ţări înaintea noastră, inclusiv ţări din zona euro. Vedem Ţările Baltice, Cehia, Olanda în mod curios, şi inclusiv Bulgaria, o ţară care are curs fix, fără deficitele fiscale pe care le are România”, a spus guvernatorul BNR Mugur Isărescu joi, când a prezentat raportul asupra inflaţiei, scrie ZF.

Guvernatorul BNR a îndemnat la calm.

Mugur Isărescu reacţie după ce guvernul prognozează un curs peste 5 lei pentru un euro. Ce spune guvernatorul BNR despre inflaţie şi un război comercial SUA-UE

16:57, 17 Feb. 2025

Inflaţia revine în zona euro, dar acest lucru nu va împiedica BCE să reducă din nou dobânda

16:14, 07 Ian. 2025

„Nu ne strică ceva mai multă calmitate. Agitaţia e caracteristică perioadelor de criză. E de înţeles. Autorităţile asta trebuie să transmită: mai calm. Am înţeles şi eu mesajul. Mai bem un ceai de tei. Eu am băut cu Eugen Rădulescu( director, Direcţia Stabilitate Financiară, BNR).  Deci e un sfat bun. Exagerările nu fac bine, a spus Mugur Isărescu.

Ce a mai declarat Guvernatorul:

Vedem o creştere extrem de rapidă a preţurilor începând cu iulie 2021, ceea ce reflectă un şoc puternic sau un fenomen de criză.

În spatele creşterii preţurilor de consum din România este o creştere a cotelor de producţie şi a preţurilor la energie, inclusiv combustibilii. Se mai adaugă tot pe partea de costuri adâncirea sincopelor din lanţurile internaţionale de valoarea adăugată cauzate de sancţiuni, reticenţa companiilor legate de relaţiile comerciale cu Rusia şi iminenţa unor noi seturi de măsuri în T1. Avem de asemenea câteva episoade de panică.

A temperat inflaţia sprijinul acordat de autorităţi consumatorilor casnici de electricitate şi gaze naturale.

Suntem după o perioadă cu inflaţie scăzută şi creştere economică joasă în Europa.

Această inflaţie crescută va dura, pentru că în spatele ei este un factor major, costul la energie.

România a avut o legătură mai coerentă între rata inflaţiei şi rata dobânzii.

Când a venit pandemia, ne-am grăbit să ducem o luptă agresivă de scădere a inflaţiei. Economia trebuie ferită de şocuri. Acum suntem cu dobânzile sub rata inflaţiei.