Mugur Isărescu reacţie după ce guvernul prognozează un curs peste 5 lei pentru un euro. Ce spune guvernatorul BNR despre inflaţie şi un război comercial SUA-UE

Mugur Isărescu a fost chestionat, luni, într-o conferinţă de presă, cu privire la opinia sa despre cursul valutar. Întrebările au apărut după ce pentru prima dată guvernul prognozează un curs peste 5 lei pentru un euro.

Urmărește
10258 afișări
Imaginea articolului Mugur Isărescu reacţie după ce guvernul prognozează un curs peste 5 lei pentru un euro. Ce spune guvernatorul BNR despre inflaţie şi un război comercial SUA-UE

Mugur Isărescu reacţie după ce guvernul progonează un curs peste 5 lei pentru un euro. Ce spune guvernatorul BNR despre inflaţie şi un război comercial SUA-UE

„Nu mai e niciun secret, bugetul a fost construit pe un curs de peste 5 lei. Posibil să se întâmple, nu? Bugetul este construit pe baza datelor pe care le face o autoritate guvernamentală de prognoză. Aş detensiona discuţiile legate de depăşirea nivelului de 5. Am citit atâtea lucruri, încât uneori m-am speriat şi eu de maniera în care poate să fie gândit acest lucru. De la 4,97 la 5 este mai puţin de 1%. Cinci bani înseamnă 1%, aici sunt numai trei bani. Şi ziceau o să fie o jale, de exemplu, o să crescă preţul la telefonie, adică în loc de 100 de lei, să dăm o cifră, 100 de lei abonamentul lunar o să fie 101 lei. Deci o să crească preţul cu un leu şi acest lucru o să aibă un mare impact”, a afirmat Mugur Isărescu. 
 
Guvernatorul BNR a precizat că orice război comercial între Statele Unite ale Americii şi Uniunea Europeană are impact şi asupra României şi a explicat că, dacă se va ajunge la o asemenea situaţie, în Europa nu va fi numai un impact inflaţionist, ci un eventual război comercial va crea recesiune.

Prudenţa Băncii Naţionale cu o dobândă de politică monetară mai ridicată are legătură cu tensiunile politice interne şi de faptul că stabilitatea financiară este legată de stabilitatea cursului de schimb, a spus Mugur Isărescu, guvernatorul BNR în cadrul Conferinţei de prezentare a Raportului trimestrial asupra inflaţiei.

“Faptul că avem o politică de dobândă mai ridicată este legat de altceva, de tensiunile politice interne şi de faptul că acum, în mod corect, considerăm că stabilitatea financiară este legată de această stabilitate a cursului de schimb şi este foarte importantă prudenţa, care nu este exagerată. Reducerea de dobândă de politică monetară poate fi o invitaţie la depreciere a cursului pe pieţele financiare, ceea ce acum nu este cazul să se întâmple”, a explicat guvernatorul BNR.

Ce a mai spus Mugur Isărescu, guvernatorul BNR:

-Rata anuală a inflaţiei şi-a urmat o tendinţă descendentă în ce mai mare parte a anului 2024, dar această tendinţă s-a temperat în trimestrul trei, apoi a fost chiar într-un proces de inversare temporare în trimestrul patru. De menţionat influenţa secetei şi evoluţiile pe piaţa energiei în special la combustibil.
 
-Combustibilii şi alimentele procesate au determinat o uşoară revenire a inflaţiei la final de an. În ceea ce priveşte preţul combustibililor acesta s-a majorat ca urmare a creşterii cotaţiilor petrolului şi aprecierii dolarului. Până acum modificările au fost benigne şi nu s-au dus şi în alte părţi. Trebuie să vedem cum evoluează negocierilor, mai ales discuţiile între SUA şi Rusia.
 
-Cea mai importantă contribuţie la dezinflaţie a avut-o rata CORE2 ajustat, ceea pe care noi o putem influenţa cu politica monetară. A mers în jos, dar apoi a stagnat la finalul anului, ca urmare a contribuţiei în creştere a segmentului alimentelor procesate şi apoi am constatat şi o dezinflaţie ceva mai lentă a celorlalţi subindici.
 
-Cotaţiile principalelor materii prime pe plan internaţional, cotaţiile mărfurilor agroalimentare şi preţurile producţiei industriale pentru piaţa internă au înregistrat o fluctuaţie majoră în special materiile oleaginoase, uleiul de exemplu, mişcări de la simplu la dublu.
 
-Scăderea dinamicii anuale a preţurilor bunurilor nealimenatre a continuat să fie lentă în contextul evoluţiei mai puţin favorabile a inflaţiei importate.
 
-Serviciile, până acum sunt partea ceea mai dinamică a inflaţiei interne. Pe măsură ce convergenţa progresează cresc salariile şi sectoarele de productivitate sunt limitate.
 
-Constatăm şi o tendinţă uşoară de detensionare a pieţei muncii. A fost întreruptă temporar în trimestrul 4 din 2024. Cererea de forţă de muncă ne arată că lucrurile par să intre sub control.
 
-O veste mai bună este deviaţia PIB-ului în cererea excesivă care a contribuit câţiva ani buni la inflaţia relativ mai ridicată în România. Excedentul de cerere se apropie de zero şi cu noile măsuri ficale va trece într-o zonă negativă şi vom ajunge la un deficit de cerere.
 
-Aşteptările privind evoluţia economiei sunt rezonabile.
 
-Corecţia recentă a indicatorilor de încredere a consumatorilor şi a agenţilor comerciali după creşterea robustă a consumului în anul 2024 avem o creştere datorită creşterilor de venituri, dar şi cu deosebire o creştere a creditului de consum. Acum constatăm că există o corecţie. Nu se mai aşteaptă lumea la creşteri atât de mari pe partea de consum ceea ce este pozitiv din punct de vedere a inflaţiei.
 
-Balanţa comercială este într-o deteriorare masivă. Tot excedentul de cerere s-a dus în mare măsură pe importuri. Avem o dinamică extrem de pozitivă, adică o creştere a importurilor care a fost în consonanţă cu evoluţia cererii interne. A avut un efect negativ asupra creşterii ecoomice, efect negativ al deteriorării contului curent. Într-o anumită măsură cred că a afectat negativ şi performanţa exporturilor. Ele au performat oricum mult mai slab decât importurilor.
 
-Am rămas fideli unei ancorări pe cursul de schimb cu toate că avem o politică de flotare controlată a cursului. Ne-au ajutat şi intrările de capital care au fost cel puţin până la mijlocul anului trecut generoase, dar deosebire între noi şi celelalte trei ţări cu care noi ne comparăm au avut fluctuaţii mari de curs.
 
-Prima de risc a României este cea mai mare şi în deteriorare legate evident de deficitele gemene, de cont curent şi bugetar.
 
-Aşteptările operatorilor economici în deteriorare în partea a doua a anului 2024. Analiştii bancari mai încrezători în politica băncii naţionale şi capacitatea noastră de a ţine lucrurile sub control, ceea ce este bine.
 
-Prognoza se bazează pe faptul că în Europa nu ne aşteptăm la mari modificări faţă prognozele anterioare. O creştere economică ceva mai mică în 2025 şi persupunerea că banca centrală europeană îşi atinge ţintele şi păstrează inflaţia în limitele prevăzute. Ce se întâmplă acum cu tensiunile dintre SUA şi UE nu au putut fi introduse în această prognoză.
 
-Rata anuală a inflaţiei se menţine în tendinţa generală descrescătoare pe tot parcursul anului curent, urmate de o stabilizare în jumătatea superioară a intervalului ţintă începând cu 2026. Suntem uşor mai sus acum, dar spre sfârşitul intervalului de prognoză datele arată o situaţie mai bună  a inflaţiei. În ceea ce priveşte fluctuaţiile, ele sunt generate în principal de efecte de bază. Nu avem presiuni inflaţioniste deosebite, sunt efecte de bază  generate de şocurile din trecut S-au majorat impozitele indirecte şI avem scădere în 2025, apoi avem reduceri de preţuri ale preţului gazelor şi alimentelor procesate, iar după ce trec aceste efecte de bază inflaţia rămâne undeva până în 5% conform prognozei noastre. Ea se duce în jos începând cu vara anului curent.
 
-Comportamentul nostru nu este deviat faţă de cum s-a comportat inflaţia şi politica monetară în celelalte trei ţări cu care ne putem compara, Cehia, Polonia şi Ungaria. Până anul trecut nu numai că nu am fost campioni la inflaţie, am avut inflaţia cea mai scăzută, cea mai mare a fost în Ungaria aproape de 25% ca vârf, apoi în Polonia. Noi am fost sub Cehia, dar coborârea la noi a fost mai lentă.
 
-În ianuarie nu mai suntem noi campioni la inflaţie în UE, ne-au întrecut şi polonezii şi ungurii.
 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici