Munchau: Cea mai mare ameninţare pentru România este oprirea creditului bancar

Editorialistul a fost invitat miercuri seară la Gala ZF 2011. El a afirmat că România trebuie să găsească soluţii prin care să fie evitată o criză a creditului, pentru că în alte state din Europa firmele mici au deja dificultăţi în a obţine finanţare bancar.

"România se poate gândi la o retragere a licenţelor de funcţionare pentru băncile care retrag capitaluri din ţară, însă acest lucru va fi dificil de realizat. În acelaşi timp trebuie continuate măsurile de ajustare bugetară şi trebuie sprijnită consolidarea băncilor cu capital local. România trebuie să aibă o politică credibilă de reducere a deficitului bugetar. Este bine atât timp cât creşterea economică este peste nivelul deficitului bugetar", a spus Munchau.

Proiectul de buget pe 2012 se bazează pe o creştere economică de circa 2%, la un deficit de 1,9%.

Preşedintele Traian Băsescu a anunţat recent că România îşi propune reducerea la zero a deficitului bugetar în 2013, însă acest angajament nu a folosit în tentativa Finanţelor de a emite obligaţiuni în SUA. România este tratată pe pieţele financiare la pachet cu statele din regiune

Sistemul bancar românesc a trecut prin emoţii mari după ce banca centrală a Austriei a anunţat că le va cere băncilor-fanion UniCredit Bank Austria, Erste Group şi Raiffeisen Bank International să acorde credite noi în regiune numai în măsura în care subsidiarele lor UniCredit }iriac Bank, BCR şi Raiffeisen Bank mobilizează finanţări locale sau de la instituţii financiare internaţionale ca BERD şi BEI.

Acest anunţ a stârnit multe semne de întrebare cu privire la cât de puternic ar fi impactul limitării finanţărilor de către băncile austriece asupra sistemului local bancar şi asupra economiei, deşi reprezentanţii băncilor vizate au dat asigurări că nu vor lăsa România fără finanţare în perioadă de criză.

"Cel mai mare risc pentru România în condiţiile de faţă este intrarea într-o criză a creditelor cauzată de disfuncţionalităţi ale sistemului bancar. Este misiunea BERD şi a altor instituţii financiare de acelaşi calibru să se asigure că creditul nu va muri în regiunea Europei de Est. Trebuie înţeles că România nu poate împiedica retragerea de capital dacă băncile vor decide să îşi retragă banii din această ţară. Nu le pot fi retrase licenţele de funcţionare pentru că aceste bănci au credite acordate populaţiei şi firmelor, şi asta ar însemna o rambursare automată a creditelor. Pot fi însă luate măsuri ce ţin de reglementările locale, de politicile fiscale, precum şi de stimulente", a spus editorialistul Wolfgang Munchau.

El a adăugat că până la declanşarea crizei financiare pentru o economie ca aceea a României a fost un beneficiu să aibă bănci străine puternice pentru că acestea au asigurat un flux continuu de finanţări. Însă acum, tocmai subsidiarele băncilor străine prezente pe piaţa locală sunt vulnerabile la turbulenţele din zona euro.

Ca soluţie pe termen lung, Munchau propune consolidarea unor bănci cu capital local şi chiar constituirea unor bănci regionale puternice.

"România ar trebui să aibă bănci cu capital local moderat de puternice, pentru că băncile cu capital local sunt mai dispuse să finanţeze bugetul prin achiziţia de titluri de stat, se adaptează legilor şi reglementărilor locale mult mai bine şi au un rol stabilizator în economie. Nu spun că băncile domestice trebuie să deţină 50% din activele sistemului, dar este necesar ca acestea să se consolideze. O altă soluţie este consolidarea unei bănci regionale, la care să participe mai multe state. Consolidarea sistemului financiar trebuie să fie pentru România un proiect pe termen lung de timp, pentru următorii zece ani", a mai spus Munchau.

El a continuat spunând că nicio proiecţie de creştere economică pentru România şi oricare alt stat din Uniunea Europeană nu este realistă acum, când situaţia pe pieţele financiare se schimbă de la zi la alta, iar randamentele la bondurile emise de state precum Italia au sărit la niveluri nicicând atinse. Pentru ca ţara să fie cre dibilă pe pieţele financiare, Munchau recomandă o re du cere sustenabilă a deficitului bugetar şi nu deficit bugetar zero, care nu ar face decât să stârnească suspiciunea pieţelor.

"Cea mai bună soluţie pentru România este o reducere credibilă a deficitului. O politică abruptă de deficit zero nu va impresiona pe nimeni pentru că deficit zero înseamnă măsuri drastice de austeritate care ar putea împiedica creşterea economică şi care ar putea creşte nivelul de îndatorare. Mai mult, pieţele financiare ar putea deveni suspicioase cu privire la deficitul zero".

Întrebat despre cât de viabil mai este ca România să aspire la moneda europeană, în condiţiile în care el susţine că dizolvarea zonei euro este la câteva zile distanţă, Munchau a răspuns: "Sunteţi norocoşi că nu v-aţi grăbit să intraţi nepregătiţi în zona euro, aşa cum au făcut alte state precum Grecia sau Irlanda, şi se pare că nici Germania şi nici Franţa nu au fost pregătite. Până în anul 2015, când România vrea să adere la zona euro, într-un fel sau altul problemele zonei euro se vor rezolva. Dacă această rezolvare va însemna salvarea Italiei, falimentul Italiei sau scoaterea acestei ţări în afara zonei euro, este dificil de spus acum. Cert este că trebuie luată o soluţie în următoarele zile, săptămâni."

În cele mai recente editoriale publicate în Financial Times, Munchau critică modul "fantezist" în care liderii europeni, şi în special cancelarul german Angela Merkel, abordează criza datoriilor, dar propune şi soluţii, precum un rol mai mare al Băncii Centrale Europene în strategia de luptă şi emisiunile de obligaţiuni comune ale zonei euro, adică exact ceea ce Germania respinge cu îndârjire.