Ne va înlocui inteligenţa artificială? Expert: viitorul muncii este uman, dar condus de liderii care stăpânesc tehnologia

„Nu ne va înlocui inteligenţa artificială, ci ne vor înlocui oamenii care o folosesc, deci viitorul muncii este în continuare uman, dar un uman adaptat. Cred că trebuie să fim toţi conectaţi la ceea ce urmează şi să vedem cum putem să construim culturi în care să creăm engagement, mai multă bunăstare”, a spus el în cadrul unei conferinţe organizată de OLX.

Reprezentanţii industriei de outsourcing, una care nu s-ar putea dezvolta fără tehnologie, estimează că, până în 2030, 60% dintre necesităţile unui job se vor axa în jurul abilităţilor precum creativitatea, munca în echipă, proactivitatea, adaptabilitatea şi cunoştinţele digitale, fiind căutaţi în special angajaţii cu profil tehnic sau economic.

„Dacă în urmă cu 100 de ani, în romanele ştiinţifico-fantastice din vremea lui Karel Capek (inventatorul cuvântului robot) se anticipa că roboţii vor înlocui preponderent angajaţii cu activitate fizică intensă, acum vedem că în realitate îi ajută mai des pe cei cu studii superioare şi activitate intelectuală. (...) Dacă reuşim să integrăm inteligenţa artificială în dezvoltarea produselor cu cea mai mare pondere în industria noastră (servicii financiare, IT şi HR oferite de peste 65% din companiile respondente conform ultimului studiu ABSL) putem menţine România într-o poziţie competitivă în regiune, în pofida creşterilor salariale induse de inflaţie”, a spus pentru ZF Cătălin Iorgulescu, vicepreşedinte al Asociaţiei Business Service Leaders în România (ABSL) - asociaţia reprezentativă a industriei de outsourcing.

Combinând inteligenţa artificială generativă cu toate celelalte tehnologii, automatizarea muncii ar putea adăuga până la 3,5 puncte procentuale anual la creşterea productivităţii, susţine el. „Cu toate acestea, angajaţii vor avea nevoie de sprijin pentru a învăţa noi competenţe, în timp ce unele meserii/posturi se vor schimba semnificativ”, a concluzionat Iorgulescu. Adrian Baron, ITSM EMEA head în cadrul Stefanini, o companie cu două centre de servicii în România, unul în Bucureşti şi unul în Sibiu, susţine că piaţa forţei de muncă din viitor va solicita un set diversificat de abilităţi, înclinând foarte mult către zona de consultanţă, activităţile repetitive fiind din ce în ce mai uşor de automatizat. „Pe lângă consultanţă, abilităţi tehnice precum programarea, analiza datelor şi alfabetizarea digitală vor deveni din ce în ce mai importante încă din ciclul de învăţământ liceal. Progresul tehnologic creează noi roluri şi industrii de muncă. De exemplu, în domenii precum inteligenţa artificială, ştiinţa datelor, securitatea cibernetică se observă o creştere semnificativă, oferind oportunităţi pentru lucrătorii calificaţi”, a spus el pentru ZF.

Odată cu apariţia noilor tehnologii, cererea de abilităţi tehnice specifice va creşte, iar locurile de muncă ce necesită expertiză în domenii precum inteligenţa artificială, ştiinţa datelor sau dezvoltarea de software au tendinţa de a solicita salarii mai mari datorită cunoştinţelor specializate şi experienţei necesare, subliniază Adrian Baron. De asemenea, el crede că există un grad de risc ce vine cu tehnologia pentru anumite sectoare şi joburi şi că acest trend o sa continue şi în viitor.

„Factorul principal este automatizarea şi implementarea diferitelor tehnologii prin care sunt adresate în primul rând activităţile repetitive, standardizate din punctul de vedere al paşilor urmaţi, unde omul nu aduce neapărat valoare atunci când le efectuează”, a completat reprezentantul Stefanini. Progresul tehnologic va aduce cu sine noi locuri de muncă, iar printre industriile care beneficiază imediat de acestea se numără inteligenţa artificială şi robotică, analiza datelor şi securitatea cibernetică, mai spune Adrian Baron. „Dezvoltarea şi implementarea constantă a inteligenţei artificiale vor crea mereu nevoia de specialişti în domenii precum dezvoltarea algoritmilor şi învăţarea automată. Odată cu creşterea volumului de date, va exista o cerere din ce în ce mai mare de specialişti capabili să le analizeze şi să faciliteze extragerea informaţiilor valoroase din aceste baze de date. Nu în ultimul rând, pe măsură ce totul devine din ce în ce mai conectat, se va accentua importanţa protejării datelor şi a infrastructurii împotriva riscurilor cibernetice, atât pe plan personal, cât şi pentru marile companii şi guverne”, a concluzionat el.

Bogdan Pelinescu, managing director pentru Europa Centrală şi de Vest al Luxoft, dezvoltator de soluţii IT, crede că este timpul să înţelegem cu toţii că, în această lume tot mai tehnologizată, este esenţial să ne reconsiderăm sistemele de educaţie şi formare profesională pentru a putea echipa următoarele generaţii cu abilităţile necesare şi că trebuie să fim conştienţi şi de disparităţile pe care tehnologia le aduce în accesul la oportunităţi şi riscul de marginalizare a celor care nu reuşesc să se adapteze rapid la aceste schimbări. „Cred că un aspect crucial va fi modul în care guvernele, industria şi comunităţile academice vor colabora în continuare pentru a asigura o tranziţie echitabilă şi incluzivă către economia digitală. În plus, tehnologia facilitează accesul la pieţe de muncă globale, permiţând profesioniştilor din România să concureze pentru proiecte internaţionale sau să colaboreze cu companii din întreaga lume. Acest lucru poate contribui la alinierea salariilor din anumite sectoare cu standardele internaţionale”, susţine Pelinescu.

În plus, el subliniază importanţa investiţiei în educaţie şi formare profesională. „Crearea unor programe de recalificare şi upskilling care să răspundă nevoilor emergente ale pieţei muncii este crucială pentru a asigura că nimeni nu este lăsat în urmă”, a concluzionat Bogdan Pelinescu.

Anca Fotache, general manager al Booking Holdings Romania şi vicepreşedinte al ABSL, este de părere că ar trebui să ne punem întrebarea dacă inteligenţa artificială şi tehnologiile emergente schimbă această paradigmă de evoluţie şi impact.

„Previziunile World Economic Forum sunt că până în 2027 putem asista la o scădere netă de 14 milioane de joburi, dar aşteptările sunt ca acest lucru să fie concentrat în anumite sectoare şi tipuri de activităţi şi să permită intervenţii direcţionate şi proactive de redistribuire a forţei de muncă. În acest moment, nu avem elemente care să ne determine să concluzionăm că ne aşteptam la un model total diferit de cel generat de revoluţiile industriale anterioare.

Ceea ce însă pare diferit în acest caz este rapiditatea cu care trebuie să facem ajustarea şi complexitatea ajustării în ceea ce priveşte competenţele. Noile tehnologii creează, într-adevăr, o serie de sarcini complementare, însă multe dintre ele necesită un nivel înalt de pregătire şi educaţie”, a explicat ea. Cu siguranţă, evoluţia tehnologică este unul dintre factorii principali în crearea de noi locuri de muncă, dar nu singurul, mai spune Anca Fotache. „În următorii ani este aşteptat să crească foarte mult cererea pentru specialişti în AI şi machine learning, dar şi pentru specialişti în securitate cibernetică sau specialişti în analiza datelor (data analyst, data scientist, data engineer etc.). Acest trend l-am putut observa şi în compania pentru care lucrez”, a detaliat ea.

Resursele umane şi avansul tehnologic. Schimbă tehnologia industria de HR? Sorina Donisa, CEO al companiei de recrutare în regim temporar Prohuman, susţine că tehnologia a adus pe piaţa muncii în ultimii ani inovaţie în ceea ce priveşte apariţia de noi instrumente de recrutare, menite să simplifice procesele de recrutare. Totodată, ne-am

putut adapta uşor la modul de lucru remote, în contextul în care nimeni nu se aştepta la o pandemie şi toate schimbările de comportamente la care piaţa muncii s-a adaptat aproape în totalitate şi într-un ritm alert. „Având în vedere rapiditatea cu care se dezvoltă tehnologia, în mod specific AI este clar că în următorul deceniul vom redefini peisajul locurilor de muncă. Instrumente precum ChatGPT şi alte tehnologii de procesare a textului, imaginii şi vocii sunt aşteptate să provoace schimbări semnificative în economiile globale şi pe pieţele muncii. De asemenea, este de luat în considerare că unii angajaţi vor fi presaţi de context să îmbrăţişeze ideea de reconversie profesională sau de upskill”, a spus ea pentru ZF.

Când vine vorba de joburi care sunt „în pericol” din cauza tehnologiei, ea menţionează acele joburi care implică sarcini repetitive şi de rutină, care vor putea fi automatizate uşor, iar acele roluri care implică un grad ridicat de interacţiune personală şi colaborare, raţionament abstract şi abilităţi de rezolvare a problemelor vor fi mai puţin afectate. „Bineînţeles că la polul opus vor apărea joburi noi şi aici preconizez pe cele din sfera dezvoltatorilor AI, dar şi specialişti în etică şi integritate in utilizarea AI”, susţine CEO-ul Prohuman.

Paula Rus, managing partner al Mecler Group, o companie specializată în domeniul resurselor umane, este de părere că apariţia tehnologiei a facilitat creşterea muncii freelance şi project based, oferind oportunităţi flexibile de lucru pentru mulţi profesionişti, de la dezvoltatori software la creatori de conţinut şi consultanţi digitali.

În plus, ea susţine că tehnologia influenţează evoluţia salariilor în economia locală, având un impact direct asupra structurii forţei de muncă, a cererii de competenţe tehnologice noi şi a redefinirii valorii adăugate de angajaţi în diferite sectoare. „Avem o piaţă a muncii dinamică, unde competenţele, adaptabilitatea şi inovaţia sunt premiate, reflectându-se în structura şi nivelul salariilor. (...) Aş spune că mai curând există sarcini de lucru «în pericol», în special cele repetitive şi cele cu valoare adăugată scăzută, în raport cu un posibil cost diminuat prin tehnologizare. Revoluţia agricolă şi cea industrială sunt exemple istorice care demonstrează capacitatea oamenilor de a naviga printre schimbările aduse de inovaţiile tehnologice. În fiecare caz, în timp ce anumite joburi au dispărut, altele noi au fost create, adesea necesitând un set diferit de competenţe”, a mai adăugat Paula Rus.

Reprezentanta Mecler Group subliniază că expresia “nimic nu se pierde, nimic nu se creează, totul se transformă” este la fel de actuală şi azi, tranzitând istoria şi se aplică şi în contextul actual al pieţei muncii. „Joburile şi sarcinile de lucru se transformă, nu dispar pur şi simplu, iar oamenii au capacitatea de adaptabilitate şi învăţare continuă”, a concluzionat Paula Rus.

Gabriel Gătejoiu, HR operations & business development director în cadrul companiei de resurse umane Professional, este de părere că deşi linia de demarcaţie este foarte fină, tehnologia nu va înlocui omul în totalitate. Cu toate acestea piaţa muncii în viitor va fi marcată de evoluţia tehnologiei, care vine la pachet cu o serie de schimbări, dar şi de oportunităţi. „Odată cu evoluţia tehnologiei natura muncii şi felul în care muncim se schimbă, operaţiunile repetitive au fost deja preluate şi integrate de tehnologie, efortul fizic este redus comparativ cu 20-30 de ani în urmă, munca de birou solicită preponderent abilităţi ce duc către zona de comunicare, design thinking, raţionament analitic, logica şi inovaţie. Prin urmare, în timp şi responsabilităţile unor posturi se vor modifica faţă de cum sunt acestea descrise astăzi, iar în unele cazuri acestea vor fi complet redefinite. Deja asistăm la o astfel de regândire a joburilor, dacă ne uităm la zona de retail, producţie, logistică, banking, customer support şi chiar HoReCa”, susţine el.

Bogdan Gabor, country manager al companiei de recrutare Lugera The People Republic, spune că, în ultimii ani, piaţa muncii a fost profund transformată de o veritabilă revoluţie tehnologică, care a remodelat fundamental modul în care lucrăm, colaborăm şi ne dezvoltăm profesional. „Automatizarea, digitalizarea şi introducerea inteligenţei artificiale (IA) au deschis calea către mai multă eficienţă şi productivitate, facilitând totodată lucrul la distanţă şi oferind o flexibilitate mai mare în organizarea muncii. Tehnologia nu doar că a uşurat accesul la o gamă largă de date, esenţiale pentru decizii informate, dar a şi îmbunătăţit procesele de recrutare şi selecţie”, detaliază el. Această eră tehnologică nu doar că a remodelat infrastructura tradiţională a locurilor de muncă, dar a şi deschis noi orizonturi pentru inovare şi progres în toate domeniile de activitate, crede şeful Lugera.

În viitor, tehnologia va continua să modeleze piaţa muncii prin inovaţii precum automatizarea avansată, robotica şi sistemele mai sofisticate de inteligenţă artificială. „Tehnologia va genera noi oportunităţi de carieră care acum ni se pot părea futuriste. Dinamica pe care o vedem în prezent va duce la apariţia unor roluri specializate axate pe dezvoltarea şi întreţinerea avansurilor tehnologice, precum ingineri în inteligenţă artificială, specialişti în securitate cibernetică, analişti de big data şi experţi în robotică şi automatizare. Nu doar industriile tradiţional tehnologice vor fi profund transformate, dar şi sectoare emergente, precum tehnologia verde şi dezvoltarea sustenabilă, vor oferi noi oportunităţi”, concluzionează Bogdan Gabor.

Francesco Zacchetti, country manager al companiei de recrutare Adecco România, subliniază că tehnologia a fost şi va rămâne în continuare un aspect determinant al dezvoltării pieţei muncii. „Există, într-adevăr, anumite joburi care vor fi adaptate sau eliminate odată cu avansarea tehnologiei. Conform unui studiu recent, 85% dintre meseriile care vor exista în 2030 nu au fost încă inventate. Cu toate acestea, consider că acest lucru creează noi oportunităţi pentru reconversia şi reinventarea forţei de muncă, astfel încât să rămânem competitivi şi să valorificăm noile oportunităţi aduse de tehnologie. Evoluţia tehnologică va aduce cu siguranţă joburi noi şi provocatoare în viitorii 25-30 de ani, în special în domenii precum inteligenţa artificială, robotică, tehnologia informaţiei, cercetare spaţială, energie şi mediu, comunicaţii, sănătate digitală, social media şi multe altele”, a spus el pentru ZF.