Netcity: Neplata chiriei pentru cablurile de pe stâlpi a adus Capitalei pierderi de 20 milioane euro

"În urmă cu aproape o săptămână (marţi, 16 iulie - n.r.), ANISP a estimat că operatorii telecom din Capitală au pierdut peste 10 milioane de euro din cauza tarifelor mari pe care le-a practicat Netcity Telecom pentru utilizarea de către aceştia a reţelei de fibră optică a Capitalei. În opinia noastră, modelele de business ale acestor operatori au presupus, şi presupun în continuare, folosirea gratuită a stâlpilor din Bucureşti (RATB, Luxten, Electrica, etc.). Calculele noastre, în baza datelor declarate anterior de PMB, la nivelul anului 2008, arată că numai taxele pentru autorizarea instalării cablurilor de telecom pe stâlpi depăşesc 3,5 milioane de euro. Dacă extrapolăm datele la situaţia prezentă, credem că cifra reală este cel puţin dublă, adică 7 miloane de euro", a spus Florea.

În plus, a adăugat şeful Netcity Telecom, operatorul reţelei metropolitane subterane pentru fibră optică a Municipiului Bucureşti, Primăria trebuia să încaseze anual circa 5 milioane de euro din chiria pe care operatorii telecom ar fi trebuit să o plătească pentru utilizarea stâlpilor pe care sunt amplasate reţelele existente.

"De la apariţia hotărârii Consiliului General al Municipiului Bucureşti 251/2008, care interzice amplasarea de noi cabluri aeriene, bugetul Primăriei Municipiului Bucureşti (PMB) a pierdut peste 20 milioane de euro prin neplata acestei chirii, conform calculelor noastre", a mai spus Florea.

El a adăugat că miza desfiinţării proiectului Netcity creşte în fiecare zi pentru că majoritatea operatorilor telecom se pot eschiva astfel de la plata taxelor de autorizare pentru instalarea cablurilor de telecomunicaţii pe stâlpi şi a chiriilor de utilizare a infrastructurii publice.

Preşedintele Asociaţiei Naţionale a Internet Service Providerilor (ANISP), Mihai Bătrâneanu, a declarat, în 16 iulie, că operatorii telecom din Capitală au pierdut în ultimii trei ani peste 10 milioane de euro din cauza tarifelor mari pe care le-a practicat Netcity Telecom pentru accesul acestora la reţeaua metropolitană de fibră optică.

De asemenea, în luna februarie a acestui an, şeful ANISP a afirmat că Netcity Telecom a transformat reţeaua de fibră optică a Capitalei într-un monopol şi, prin creşterea abuzivă a tarifelor de acces la această reţea, operatorii de talie redusă vor intra în faliment, concurenţa va fi afectată, iar preţurile pentru utilizatorii finali vor fi majorate.

În replică, reprezentanţii Netcity Telecom au afirmat că proiectul are avizul Consiliului Concurenţei, singura entitate care se poate pronunţa asupra eventualului caracter monopolistic al reţelei. Mai mult, Comisia Europeană s-a pronunţat pozitiv asupra proiectului şi urmăreşte constant evoluţia acestuia.

Florea spune că reţeaua Netcity acoperă doar 15% din străzile Capitalei şi nu poate catalogată ca fiind monopol, pe de o parte din cauza dimensiunii şi pe de altă parte pentru că are alternative.

"ANISP spune că reţeaua Netcity este un monopol. Pentru a fi monopol ar fi trebuit să nu existe nicio alternativă la această reţea dar, aşa cum se precizează şi în recentul aviz al ANCOM, la nivelul Capitalei există şi alte reţele de canalizaţie subterană. În plus, Romtelecom are o reţea de canalizaţie în lungime de 6.000 kilometri la nivelul Bucureştiului", a afirmat Florea.

Un alt reproş venit din partea ANISP a fost că, prin tarifele mari practicate de Netcity Telecom, numeroşi operatori de talie redusă, aşa-numiţii operatori de cartier, sunt forţaţi să îşi vândă afacerile şi să iasă de pe această piaţă.

"Din datele publicate de Ministerul Finanţelor pentru 2011, am calculat că ponderea cheltuielilor cu reţeaua Netcity pentru operatorii care folosesc reţeaua sa nu a depăşit în medie 5% din totalul cheltuielilor acestora. Atât timp cât operatorii nu au plătit până acum chirii pentru stâlpii utilizaţi, diferenţa între o chirie de zero lei şi orice altă sumă impactează rata profitului acestora", a precizat Florea.

La sfârşitul lunii mai, autoritatea de reglementare în comunicaţii (ANCOM) a avizat condiţiile tehnice şi economice în care se va realiza accesul operatorilor telecom la reţeaua Netcity, aviz condiţionat de implementarea anumitor măsuri în termen de patru luni. Avizul a fost emis în baza Legii 154/2012 privind regimul infrastructurii reţelelor de comunicaţii.

"Aceste măsuri au fost propuse având în vedere că analiza efectuată de ANCOM a relevat că ansamblul condiţiilor tehnice şi economice de acces la reţeaua Netcity nu întruneşte cerinţele legale de nediscriminare, proporţionalitate şi obiectivitate. Avizul stabileşte un termen de 4 luni pentru realizarea modificărilor şi completărilor solicitate de autoritate în cuprinsul ofertei cadru generale şi al contractelor cadru pentru acces la reţeaua Netcity", se arăta într-un comunicat al instituţiei din 30 mai.

Pentru ca tarifele serviciilor de acces la reţeaua Netcity să fie stabilite pe baze obiective, proporţional cu resursele cheltuite în vederea furnizării serviciilor de acces, ANCOM a stabilit că este necesară fundamentarea tarifelor în funcţie de costuri, pe baza unui sistem de contabilitate a costurilor realizat în conformitate cu un set minim de criterii.

Autoritatea a stabilit şi un termen maxim de şase luni pentru realizarea acestui model de calculaţie a costurilor şi comunicarea sa către ANCOM. Pana la finalizarea acestui model, la 4 luni de la publicarea avizului, tarifele practicate de Netcity Telecom nu vor depăşi 85 de euro/km/lună, fără TVA, pentru serviciul de închiriere tubetă, inclusiv pentru serviciile furnizate până acum de Netcity Telecom sub denumirea de "racord".

De asemenea, tarifele practicate de Netcity Telecom nu vor depăşi 22 de euro/km/lună, fără TVA, pentru serviciul de închiriere fibră optică neechipată (dark fiber), inclusiv pentru serviciile furnizate până acum de Netcity Telecom sub denumirea de "branşament FTTB". "Oferta nu trebuie să conţină prevederi care să oblige beneficiarii să achiziţioneze servicii de care nu au nevoie şi pe care nu le-au solicitat, cum ar fi, de exemplu, închirierea a minim două tubete pe o perioadă de minim cinci ani sau condiţionarea furnizării serviciilor de acces de achiziţionarea şi plata serviciului de supraveghere a instalării", se mai spunea în comunicatul ANCOM din 30 mai.

În legătură cu refuzul Netcity Telecom de a aplica prevederile avizului ANCOM, Florea a spus că "avem de a face cu o altă declaraţie bombastică tipică şefului ANISP".

"Avizul specifică clar o perioadă de patru luni în care prevederile impuse se implementează, şi nu o implementare de la data publicării acestuia, 30 mai, aşa cum greşit s-a interpretat. Acest fapt ne-a fost, de altfel, confirmat de ANCOM. Este o practică uzuală în sectorul telecom, unde perioade tranzitorii sunt stabilite pentru modificări de o asemenea de magnitudine, lucru pe care şeful ANISP, în calitate de expert telecom şi consultant al acestui proiect, îl cunoaşte", a spus Florea.

El a adăugat că Netcity Telecom, împreună cu PMB, a trecut la analiza avizului ANCOM imediat ce a fost publicat.

"Au fost contractaţi consultanţi români şi străini, cu experienţă relevantă în astfel de cazuri, care au trecut imediat la construirea modelului de cost cerut. O serie de întâlniri au avut loc deja cu reprezentanţii ANCOM, exact din dorinţa de a înţelege cât mai bine metodologia inclusă în aviz. Evident ca şeful ANISP se află într-o eroare gravă, inducând această eroare şi presei şi opiniei publice, din păcate", a spus Florea.

Şeful Netcity Telecom a confirmat că societatea a contestat în justiţie, în două dosare separate, avizul ANCOM.

"Am solicitat atât suspendarea, cât şi anularea documentului, pentru că acest aviz ar fi trebuit să conţină, conform tututor reglementărilor europene, un studiu, pe care ANCOM nu l-a realizat. În opinia Netcity Telecom, avizul nu are la bază date concrete şi comparaţii potrivite. Nu suntem împotriva reglementării, însă ne dorim ca procesul care stă la baza acesteia să fie unul transparent, fundamentat corect şi care să încurajeze investiţiile în telecom-ul românesc, de altfel o atribuţie esenţială a ANCOM. De altfel, ANCOM ar fi trebuit să îşi respecte prerogativele legale şi să protejeze interesele tuturor jucătorilor din piaţă", a spus Florea.

Şi Primăria Capitalei a contestat în justiţie avizul ANCOM, demers motivat de nerespectarea de către autoritatea de reglementare a unei proceduri prealabile.

"Conform Directivei 2002/21/CE transpuse în legislaţia naţională prin OUG 111/2011, impunerea unor obligaţii de natura celor prevăzute în avizul ANCOM necesită îndeplinirea unei proceduri prealabile, pe care ANCOM nu a respectat-o. Contractul de concesiune de lucrări publice pentru realizarea reţelei Netcity a fost încheiat anterior intrării în vigoare a Legii 154/2012 încălcând principiul neretroactivităţii legii aşa cum este prevăzut şi în Constituţia României, respectiv «Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile»", se spune într-un răspuns al PMB remis la solicitarea MEDIAFAX în data de 16 iulie.

Netcity este o reţea subterană de fibră optică înfiinţată la iniţiativa Primăriei Generale pentru eliminarea cablurilor aeriene de pe stâlpii furnizorilor de electricitate şi ai regiei de transport în comun.

Contractul pentru realizarea Netcity a fost semnat în iunie 2008, pe o perioadă de 49 de ani, între Primărie şi UTI Systems şi Netcity Telecom, obiectul fiind realizarea infrastructurii pentru telecomunicaţii din surse private. Valoarea lucrărilor a fost estimată la peste 200 milioane euro şi ar fi trebuit să se încheie în 2012.

În decembrie 2008 Primăria Capitalei anunţa finalizarea primului tronson, de 12 kilometri, din reţeaua Netcity, în zona Unirii.

În prezent, reţeaua Netcity are o lungime de 880 kilometri, respectiv mai puţin de 15% din lungimea străzilor din Capitală, potrivit datelor Netcity Telecom.

De asemenea, la reţeaua Netcity au fost branşate aproximativ 11.000 de clădiri din Bucureşti (sub 9% din cele 113.000 existente în Capitală).

În baza contractului de concesiune, Netcity Telecom plăteşte anual o redevenţă în valoare de 12% din veniturile companiei.

Florea a spus că pentru operaţiunile de până la finele anului precedent, Netcity Telecom va plăti PMB redevenţe de peste 1 milion de euro. "În următorii cinci ani estimăm că vom plăti încă 5 milioane de euro. Până la sfârşitul concesiunii suma totală va depăşi 50 milioane de euro", a spus Florea.

Acţionarii Netcity Telecom sunt UTI Netcity Investement BV (Olanda) - 99,99% şi UTI Grup - 0,01%.

În 2011, afacerile operatorului s-au triplat, la 13,8 milioane de lei, iar pierderile au crescut de la 0,7 milioane de lei la 3,12 milioane de lei, potrivit datelor Ministerului Finanţelor Publice. Datele aferente anului 2012 nu sunt disponibile pe pagina web a Ministerului Finanţelor Publice.

ANISP este o organizaţie profesională constituită în 2001 şi are 38 de membri, printre care se numără INES, Prime Telecom, GTS Telecom, Euroweb România, SNR, Romtelecom, Orange România sau Teletrans.

Scopul asociaţiei este promovarea şi sprijinirea intereselor furnizorilor de reţele şi servicii de comunicaţii electronice (inclusiv Internet) în România.