New York Times: Cea mai mare parte a ajutorului financiar pentru Grecia se întoarce tot la creditorii externi

Al doilea pachet de ajutor financiar extern, de 130 de miliarde de euro, este folosit mai ales pentru plata dobânzilor la datoria ţării, în timp ce economia ţării continuă să aibă dificultăţi, potrivit cotidianului New York Times (NYT).

Deşi procesul nu are sens din punct de vedere economic, are o oarecare logică din perspectiva politicii finanţelor în zona euro. În timp ce îşi plătesc banii care le sunt datoraţi, Comisia Europeană (CE), FMI şi Banca Centrală Europeană (BCE) blochează şi alte fonduri destinate menţinerii activităţii guvernului Greciei.

Săptămâna trecută, biroul elen care se ocupă de administrarea datoriei a avertizat că Grecia ar putea rămâne fără bani până în iulie. În acest caz, ţara ar înceta plăţile la datoriile de stat, cu excepţia celor către CE, FMI şi banca centrală.

"Grecia nu va intra în încetare de plăţi faţă de Troică, pentru că Troica se plăteşte singură", a declarat Thomas Mayer, analist la Deutsche Bank.

Printr-un sistem elaborat de plată intrat în vigoare după alegerile din 6 mai, care au adus Grecia în impas politic, cei trei mari creditori virează bani într-un cont escrow în Grecia, dar pe care statul elen nu-l poate accesa.

Banii stau în acest cont două-trei zile, înainte de a se întoarce înapoi la Troică sub formă de dobânzi la obligaţiunile elene pe care Europa le-a acceptat prin termenii acordului de ajutor financiar în februarie.

Circa trei sferturi din datoria Greciei, 185 miliarde de euro, este deţinută acum de unul din cei trei membri ai Troicii, potrivit estimărilor băncii de investiţii UBS.

BCE, mai ales, avrea să-i fie plătite toate datoriile, afirmă analistul Deutsche Bank Thomas Mayer.

Pentru a calma pieţele financiare, banca a cumpărat obligaţiuni elene de miliarde de euro cu termene lunare de plată.

"Din acest motiv vor să fie plătiţi în fiecare lună acum", a spus Mayer.

Unele surse apropiate situaţiei, afirmă, de asemenea, că Troica încearcă să pună presiune pe Grecia pentru a face mai mult în pivinţa colectării taxelor.

"S-au asigurat că suma pentru cheltuieli interne este menţinută la un nivel destul de redus pentru a forţa Grecia să-şi crească puternic propriile venituri", a afirmat un consilier al guvernului elen, vorbind sub protecţia anonimatului.

La prima vedere, situaţia pare absurdă, scrie NYT. Europenii împrumută de fapt Greciei bani pentru ca Grecia să poată plăti banii pe care i-a împrumutat de la ei.

"Trimiţi banii şi le spui «împrumut» - îi iei înapoi şi le spui «dobândă»", afirmă Stephane Deo, şef al unei divizii la grupul UBS. Astfel de aranjamente sunt obişnuite în cazul guvernelor în pericol de a intra în incapacitate de plată, a spus el.

Motivul situaţiei este că guvernele nu pot da faliment precum companiile. Creditorii nu pot vinde ţările pe bucăţi pentru a-şi recupera o parte a banilor. Astfel, creditorii au interesul de a se asigura că ţările continuă să-şi plătească datoriile, chair dacă asta înseamnă că trebuie să le împrumute banii necesari.

Din mai 2010, Grecia a primit circa 140 de miliarde de euro din banii contribuabililor europeni pentru a împiedica o prăbuşire a ţării şi o criză care ar ameninţa întreaga zonă euro. Din această sumă, statul elen a folosit două treimi pentru a plăti deţinătorilor de obligaţiuni şi Troicii.

Doar o treime a fost alocată finanţării funcţionării statului, cu o sumă extrem de mică cheltuită pe proiecte de stimular a economiei, potrivit cotidianului american.