Normativele privind materialele de construcţii se schimbă. Specialişti: "Atenţie la calitate!"

„HG 688/2017 intră în vigoare la 18 noiembrie 2017 (la 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial), dată la care HG 622/2004 îşi încetează aplicabilitatea”, se arată într-un document al Asociaţiei Producătorilor de Materiale de Construcţii din România (APMCR).

Faţă de prevederile anterioare, HG 668/2017 cuprinde - potrivit APMCR - următoarele principale noutăţi:
- Pentru un produs care face obiectul unui standard sau document de standardizare nearmonizat se utilizează schema de certificare echivalentă sistemului de evaluare şi verificare a constanţei performanţei prevăzut de Decizia Comisiei Europene referitoare la evaluarea şi verificarea performanţei produsului în cauză;
- Dacă pentru produsul în cauză nu a fost emisă o Decizie a Comisiei Europene, se va utiliza schema de certificare echivalentă sistemului 4 de evaluare şi verificare a constanţei performanţei, adică evaluarea şi verificarea efectuată de către fabricant [art. 10 alin. (2) si (3)];
- Produsele evaluate şi verificate potrivit unui agrement tehnic în construcţii se pun la dispoziţie pe piaţă însoţite de declaraţia de conformitate cu agrementul tehnic respectiv [art. 14 alin. (1)];
- Declaraţia de conformitate cu un standard sau document de standardizare nearmonizat sau agrement tehnic în construcţii se redactează conform prevederilor seriei de standarde SR ISO/CEI 17050 şi cuprinde, în plus, performanţele determinate şi verificate potrivit referenţialului aplicat [art. 12 alin. (1) si (2); art. 15 alin. (1) si (2)];
- Declaraţiile de performanţă sau de conformitate aferente produselor care conţin substanţe menţionate ca periculoase în Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 trebuie însoţite de fişele cu date de securitate întocmite de fabricant [art. 8 alin. (3); art. 12 alin. (4); art. 15 alin. (4)];
- Dovada deţinerii în mod legal, de către emitentul declaraţiei de performanţă/conformitate, a specificaţiei tehnice de referinţă menţionată în declaraţia în cauză [art. 8 alin. (2)].

Unul dintre distribuitorii semnificativi de materiale pentru construcţii, Cosmin Răileanu (administratorul portalului www.vindem-ieftin.ro), consideră benefice aceste schimbări legislative, dar atrage atenţia că ele mai trebuie să fie şi aplicate.

„În ultimii ani, piaţa construcţiilor din România a fost sever afectată de criza economică globală, care a reprezentat o adevărată provocare pentru producătorii de materiale de construcţii. Piaţa materialelor de construcţii, care reprezintă aproximativ o treime din industria construcţiilor, a avut de suferit pe parcursul anilor de criză”, a declarat Cosmin Răileanu, pentru Mediafax.

Potrivit retailerului, din anul 2013 s-a observat o uşoară revenire a pieţei, datorită numărului mare de români care au început să îşi construiască locuinţe în afara oraşelor mari, fapt care a dus implicit la creşterea numărului de solicitări pentru materiale şi servicii în construcţii, în special pe perioada verii. Mai mult, „românii plecaţi în străinătate s-au întors în ţară cu scopul de a construi case în care să poată reveni cu plăcere în vacanţe, acesta reprezentând un elan evident pentru piaţa de construcţii”.

„Aşteptările pieţei sunt ca orice produs vândut să fie însoţit de certificate de conformitate, de încercare, număr de identificare a lotului din care face parte şi multe alte cerinţe imperios necesare pentru a împiedica inducerea în eroare a clientului/beneficiarului şi, nu în ultimul rând, pentru calitatea construcţiei. Practicile neortodoxe la care recurg unii producători/distribuitori sunt generate de lipsa materiei prime în cantităţi suficiente pentru satisfacerea cererilor în timp util; unii recurg la achiziţii de la diferiţi furnizori nevalidaţi, ale căror garanţii sunt îndoielnice”, relatează specialistul.

„Cu paşi repezi ne apropiem de anul 2020; ar trebui să fim bine informaţi cu privire la ce cumpărăm. Problema este cu atât mai gravă, cu cât clientul neinformat riscă să-şi construiască o locuinţă sau chiar un centru de afaceri în neconformitate cu normativele (în vigoare sau în prooiect), punându-şi în pericol chiar familia şi pe cei din jur. Acest proiect de lege este binevenit, dar numai dacă şi normele de aplicare vor fi implementate cu succes. Nerespectarea prevederilor ar trebui să atragă sancţiuni severe pentru a nu genera un precedent”, arată Cosmin Răileanu.

Un ajutor suplimentar ar fi eficient - în opinia retailerului - dacă toleranţa materialelor ar fi de maximum +/-1%, şi nu de 5%, cât este acum la unele produse. „Noi vindem şi ne confruntăm cu aceste situaţii zilnic, când clienţii ne cer un produs (să zicem plasă sudată de fi (n.n.- diametru) 8 mm; în depozite este disponibilă gata eco de 7,5 mm, dar la raft este prezentată fi 8mm (numit eco) şi sunt multe alte situaţii de acest gen, iar clientul plăteşte un preţ mare pentru un produs inferior”, semnalează retailerul.

„Salutăm iniţiativa autorităţilor de a reglementa piaţa materialelor de construcţii, mai ales în această perioadă de explozie a vânzărilor şi, implicit, a preţurilor. Sfătuim clienţii să fie atenţi la detalii şi la caracteristicile produsului ce urmează a fi achiziţionat. Detaliile fac diferenţa de preţ, dar mai ales de rezistenţă în timp. Fiecare ofertă de produs ar trebui să prezinte caracteristici clare, iar la livrare lotul de producţie să fie trecut în actele de provenienţă a mărfii, în aşa fel încât să poată fi identificat cu uşurinţă”, atenţionează Cosmin Răileanu.

Pe piaţa românească există o gamă largă de magazine specializate pe materiale de construcţii, diferenţierea dintre acestea bazându-se pe elementele inovative aduse de fiecare magazin şi pe calitatea produselor puse la vânzare, dar mai ales în funcţie de preţuri şi oferte.

„Pe fondul creşterii semnificative a cererii produselor destinate construcţiilor (civile sau industriale), numeroşi producători au dezvoltat o gamă paralelă de produse pentru construcţii ale căror caracteristici nu sunt în conformitate permanentă cu standardele. Factorii determinanţi pot fi puşi în sarcina monopolului diferitelor depozite locale sau al unor hipermarketuri de profil, care - prin condiţiile impuse - „forţează producătorul să aplice diminuări privind calitatea produselor”, mai arată specialistul.

În acest context, „clientul/beneficiarul, nedeţinând informaţii intrinseci privind politicile producţiei materialelor de construcţii, este derutat; practic, nu ştie ce cumpără”.

Dirijat fiind de lista produselor stipulate în proiect, cu carateristici clare, „totuşi în momentul achiziţiei influenţa preţurilor, ca şi a reclamelor, îl îndreaptă către produse cu abateri calitative consistente, neprevăzute în declaraţiile de conformitate (...) În acest context se discută noul normativ de urgenţă cu privire la producerea şi comercializarea materialelor de construcţii”, conchide specialistul.