Nou blocaj în negocierile dintre Grecia şi creditorii săi

În plus, întâlnirea dintre preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi premierul grec, Alexis Tsirpas, s-a încheiat fără vreun anunţ, oficiali europeni afirmând ulterior că ar fi vorba de "ultima tentativă de ajungere la un acord".

Această situaţie care anunţă un posibil blocaj, conjugată cu avalanşa de avertizări la adresa Guvernului grec, a redus brusc optimismul apărut în urma reuniunilor organizate miercuri.

Joi, un purtător de cuvânt al FMI, Gerry Rice, a declarat pentru jurnalişti, la Washington, că "există divergenţe majore (între creditori şi Grecia) în majoritatea domeniilor importante".

"Nu s-a înregistrat niciun progres pentru a acoperi aceste divergenţe şi suntem, prin urmare, departe de un acord", a adăugat el, anunţând plecarea de la Bruxelles a echipei de negociatori a FMI

În schimb, purtătorul de cuvânt al Guvernului grec, Gabriel Sakellaridis, a declarat ulterior că Atena este pregătită să intensifice discuţiile în vederea ajungerii la un acord "chiar în următoarele zile".

"Problema bugetară şi viabilitatea datoriei" sunt două puncte care necesită discuţii, a precizat el.

Însă purtătorul de cuvânt al FMI a menţionat că blocajul este cauzat de neînţelegerile existente în privinţa pensiilor, ţintelor fiscale şi finanţarea unor măsuri luate în calcul.

"Nu mai avem timp să ne certăm. Mă tem că se apropie ziua în care cineva va spune că jocul s-a terminat", a spus preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, în cursul unei conferinţe de presă.

"Este foarte clar că avem nevoie de decizii, nu de negocieri", a adăugat el, cerându-le grecilor să se arate "mai realişti".

Într-un discurs susţinut la Londra, Jens Weidmann, preşedintele Bundesbank, a apreciat că "timpul presează" şi riscul ca Grecia să ajungă în incapacitate de plată "creşte în fiecare zi".

Potrivit unor oficiali europeni, un compromis ar putea fi posibil doar dacă Guvernul Tsirpas va prezenta noi propuneri de economii bugetare şi venituri fiscale. Aceste propuneri ar trebui să înlocuiască tăierea pensiilor şi creşterile de taxe, pe care le refuză categoric, cu scopul de a asigura un excedent bugetar primar.

Surse apropiate discuţiilor au declarat că cele două părţi ar fi ajuns la un acord asupra obiectivului privind excedentul bugetar primar, dar dezacordul persistă cu privire la mijloacele de a ajunge la acesta, experţii UE şi FMI având dubii în privinţa măsurilor propuse de Atena.

Grecia are o datorie totală de 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE). Guvernul de la Atena mai are de primit din partea instituţiilor financiare 7,2 miliarde de euro prin programul de susţinere financiară de 240 de miliarde de euro care se încheie în această lună.